Porumbul rămâne una dintre cele mai importante culturi atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga regiune a Europei de Est.
Schimbările din comerțul internațional, presiunile concurențiale și cererea tot mai volatilă din partea marilor importatori vor influența direct nu doar fermierii ucraineni, ci și pe cei din Moldova.
În sezonul 2025/26, Ucraina caută să-și mențină pozițiile pe piețe tradiționale precum Uniunea Europeană și Egiptul, dar se confruntă cu provocări serioase în Turcia și China, unde concurența și producția internă cresc.
În același timp, Asia de Sud-Est se conturează drept o destinație tot mai promițătoare pentru exporturi.
Pentru agricultorii moldoveni, aceste evoluții sunt importante: prețurile și direcțiile de export ale Ucrainei influențează direct piața regională a cerealelor, nivelul cererii și competitivitatea în porturile de la Marea Neagră.
Înțelegerea acestor tendințe ajută fermierii să ia decizii mai bune privind vânzarea și stocarea recoltei.
Astfel, în acest articol prezentăm opinia lui Maksim Harchenko, analist pe piața cerealelor și logistică la „UkrAgroConsult”.
Turcia – cea mai mare incertitudine
Potrivit analistului, cea mai mare necunoscută este Turcia.
„Anul trecut, aceasta a cumpărat un sfert din exportul total de porumb ucrainean, dar în acest an cererea turcă ar putea scădea semnificativ. USDA estimează importurile de porumb ale Turciei la 3,3 milioane tone în sezonul 2025/26, cu 2,4 milioane tone mai puțin. În plus, Turcia își va crește producția internă de porumb.
Concurența din partea Federației Ruse se intensifică, deoarece producătorii ruși, având o recoltă mai mare, încearcă să scoată Ucraina de pe piața turcă, oferind cereale la prețuri atractive CIF Marmara”, a explicat Harchenko.
Uniunea Europeană – cerere stabilă, dar piață competitivă
Țările europene – Italia, Spania, Țările de Jos, Belgia și altele – probabil vor rămâne mari consumatori de porumb ucrainean, deși spațiul pentru creștere este limitat.
În 2025, producția de porumb în UE este estimată la 58 milioane tone, cu 2 milioane mai puțin decât anul trecut, din cauza secetei.
„Aceasta înseamnă că țări precum Italia și Spania vor avea deficit de cereale furajere și vor continua să îl acopere prin import. Ambele au sectoare zootehnice puternice (avicultură, creșterea porcilor), deci cererea pentru materie primă furajeră rămâne ridicată.
Italia, de exemplu, își acoperă parțial necesarul din producția proprie, dar depinde semnificativ de import, mai ales în nord, unde zootehnia este concentrată”, a adăugat expertul.
Pentru Ucraina, aceasta înseamnă că cererea europeană va rămâne stabilă și, dacă piața va fi favorabilă, ar putea chiar crește.
Totuși, piața europeană este foarte competitivă, iar după începutul războiului UE și-a diversificat sursele, crescând achizițiile din America de Nord și de Sud.
Amintim că, în perioada iulie–august 2025, Grecia s-a situat pe primul loc în clasamentul destinațiilor de export pentru porumbul din Republica Moldova, absorbând 9 405 tone, ceea ce reprezintă 47% din total, la un preț mediu de 3,9 lei/kg.
Urmează România, cu 4 081 tone sau 20% din total, exportate la un preț mediu de 3,8 lei/kg, iar pe locul al treilea se află Cipru, cu 3 443 tone livrate, la un preț mediu de 4,1 lei/kg. Detalii aici Cât porumb, unde și la ce preț exportă Moldova.
Egipt – șanse de consolidare
În opinia lui Harchenko, Ucraina ar putea cel puțin să își mențină, dacă nu chiar să își crească, cota pe piața Egiptului, cel mai mare importator de porumb (1,6 milioane tone din Ucraina în sezonul trecut).
Acest lucru depinde însă de capacitatea guvernului egiptean de a asigura finanțarea importurilor. Țara are un nivel ridicat al cererii de furaje, dar criza financiară și devalorizarea lirei egiptene au îngreunat achizițiile de valută pentru companiile importatoare.
Asia – o piață atractivă, dar dificilă
Regiunea asiatică, în special Asia de Est și Asia de Sud-Est, pare atractivă, dar complexă.
- China: înainte de război era unul dintre principalii cumpărători (în 2020 a importat peste 8 milioane tone de porumb ucrainean, aproape o treime din totalul importurilor sale).
- Totuși, în 2024/25 China aproape că nu a mai cumpărat porumb ucrainean, având recoltă și stocuri interne mari. Pentru 2025/26, analiștii estimează o revenire treptată a cererii, până la 10 milioane tone în total (din toate sursele).
- Coreea de Sud: deja importă porumb ucrainean (0,82 milioane tone) și ar putea crește volumul dacă prețurile vor fi competitive. Tradițional, coreenii își diversifică furnizorii, iar pe lângă SUA, pot apela la regiunea Mării Negre.
- Japonia: unul dintre cei mai mari importatori mondiali, cumpără în prezent în special din America. Problemele logistice din 2022 au arătat însă că japonezii sunt deschiși către noi rute. Cu garanții de calitate și punctualitate, loturi de test din porumb ucrainean ar putea ajunge pe piața japoneză.
- Asia de Sud-Est (Vietnam, Indonezia, Malaezia, Filipine): regiune cu cerere în creștere pentru cereale furajere, acoperită acum în mare parte de Brazilia și Argentina, dar unde o ofertă mai mare din Ucraina ar putea atrage interesul importatorilor locali.
Comentarii