Consiliul Concurenței pune sub semnul întrebării datele privind stocurile de zahăr și avertizează asupra riscurilor de monopolizare a pieței și creșterii prețurilor, ca urmare a unei măsuri provizorii promovate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
O măsură insuficient fundamentată
Potrivit instituției, proiectul de hotărâre privind introducerea unei taxe provizorii la importul de zahăr din Serbia pentru 200 de zile „nu a fost bine elaborat și documentat”, notează Mold-street.
Consiliul atrage atenția că nu există suficiente informații oficiale privind volumul importurilor din Serbia, cotele de piață, prețurile efective de import sau costurile reale de producție internă, verificate prin evaluări independente.
„Aplicarea măsurii nu este suficient argumentată pe informații oficiale și obiective”, se arată în avizul autorității de concurență.
Datele privind stocurile și importurile nu au fost verificate
Consiliul Concurenței constată că nota de fundamentare a proiectului se bazează doar pe datele furnizate de cei doi producători locali – Sudzucker Moldova și Moldova Zahăr, fără ca acestea să fie verificate de o analiză economică independentă.
Conform datelor Serviciului Vamal, producătorii autohtoni au continuat să importe zahăr, inclusiv din Serbia, în perioada ianuarie–august 2025.
De asemenea, instituția subliniază că documentul nu conține o analiză privind efectul asupra consumatorilor și sectoarelor dependente de zahăr – precum panificația, patiseria și industria alimentară.
Riscul de creștere a prețurilor și de monopolizare
Potrivit Consiliului Concurenței, introducerea unei taxe vamale de 75% pentru volumele care depășesc cota de 1.000 de tone ar putea duce la majorarea prețului intern al zahărului.
„Această măsură poate afecta bunăstarea consumatorilor și competitivitatea lanțurilor alimentare”, avertizează instituția.
Autoritatea mai atrage atenția că limitarea importurilor ar putea consolida puterea celor doi producători locali, creând premise pentru comportamente anticoncurențiale, precum majorări nejustificate de preț, restrângerea producției sau împărțirea pieței.
Totodată, documentul guvernamental nu prevede mecanisme clare de monitorizare și prevenire a acestor efecte.
Lipsa alternativelor și a evaluărilor independente
Consiliul Concurenței remarcă și lipsa unei analize comparative a altor instrumente de sprijin – precum scheme temporare pentru producători, măsuri fiscale punctuale sau intervenții de eficientizare.
„În lipsa unei astfel de evaluări, proporționalitatea măsurii rămâne neclară și discutabilă”, notează instituția, subliniind riscul de afectare a mediului concurențial și a sectoarelor economice conexe.
Poziția Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării
Pe de altă parte, MDED susține că măsura este necesară pentru protejarea industriei locale, care sprijină peste 3.000 de locuri de muncă în mediul rural și generează venituri de aproximativ 1.200 euro/ha pentru fermieri.
Guvernul a aprobat pe 8 octombrie 2025 această măsură provizorie de protecție comercială în baza Acordului CEFTA, ce constă în suspendarea temporară a exceptării de taxe vamale la importul de zahăr alb din Serbia, pentru volumele care depășesc 1.000 de tone, pe o perioadă de 200 de zile.
Viceprim-ministra Doina Nistor a declarat că măsura este un răspuns la importurile de zahăr sârbesc la prețuri sub costurile de producție interne, care au ajuns în doar un an să dețină aproape 47% din piața importurilor.
Potrivit Ministerului Economiei, producătorii naționali estimează un volum total de 78.000 tone de zahăr (producția din 2025 plus stocurile existente) — suficient pentru a acoperi consumul intern de 63.000–67.000 tone anual.
„Fără această măsură de protecție, producția autohtonă riscă să fie complet înlocuită de zahărul de import, punând în pericol lanțul valoric agricol-industrial construit în ultimele două decenii”, a declarat Doina Nistor.
Divergențe între industrie și mediul concurențial
Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) a solicitat această măsură, argumentând că zahărul sârbesc ieftin amenință industria locală și că o economie nu poate funcționa fără producție națională și investiții interne.
În schimb, Adrian Lipcan, administratorul companiei Sugar Bridge, critică inițiativa, susținând că măsura contravine legislației moldovene și normelor OMC și CEFTA.
„Introducerea unei taxe de acest tip va duce la monopolizarea pieței și la creșterea prețurilor – fiecare consumator va plăti cu 3–4 lei mai mult pentru un kilogram de zahăr”, avertizează Lipcan.
Prețuri deja ridicate în regiune
În prezent, prețurile la zahăr în Republica Moldova sunt cele mai mari din regiune – 0,92 euro/kg, comparativ cu 0,75 euro/kg în România și 0,56 euro/kg în Ucraina.
Specialiștii subliniază că, datorită concurenței aduse de noii jucători, în ultimii doi ani piața zahărului a devenit mai competitivă, lucru vizibil prin războiul prețurilor pe rafturile magazinelor.
Comentarii