Agricultorii din Republica Moldova au fost nevoiți să facă față unor provocări majore în ultimii ani: secetă, creșterea costurilor la îngrășăminte și combustibil și volatilitatea piețelor.
În același timp, fermierii din Uniunea Europeană au trecut prin dificultăți similare, însă au beneficiat de un sistem de sprijin construit special pentru a absorbi o parte din aceste șocuri.
Deseori se afirmă că fermierii europeni sunt mai competitivi deoarece utilizează tehnologii mai performante. Diferența, însă, începe cu sistemul de susținere financiară.
România reprezintă un exemplu relevant pentru Republica Moldova. Are condiții pedoclimatice apropiate, culturi similare și o structură agricolă comparabilă în multe regiuni. Totuși, după aderarea la Uniunea Europeană, agricultura românească a beneficiat de zeci de miliarde de euro investiți în ferme, infrastructură și dezvoltare rurală.
Cât valorează sprijinul european pentru un fermier român?
În perioada 2023–2027, România beneficiază de aproximativ 15,8 miliarde euro pentru plăți directe și aproape 13 miliarde euro pentru dezvoltare rurală și investiții, prin Planul Strategic PAC.
Raportat la suprafața agricolă a țării, aceasta înseamnă miliarde de euro care intră anual în sector. Un fermier român care exploatează 1.000 ha poate beneficia anual de:
- sprijin de bază pentru venit;
- plata redistributivă;
- eco-scheme;
- sprijin cuplat (în anumite cazuri);
- rambursarea accizei la motorină.
În funcție de cultură și de schemele accesate, sprijinul total poate depăși 200–300 euro/ha, iar în unele situații poate fi chiar mai mare, fără a include proiectele de investiții.
Aceste sume intră în fiecare an în exploatație și permit agricultorului să-și planifice activitatea pe termen lung.
Ce primește un fermier moldovean?
În Republica Moldova nu există încă un mecanism comparabil de plăți directe pe suprafață pentru toate exploatațiile agricole. Sprijinul este acordat în principal prin:
- subvenționarea investițiilor;
- compensarea unor cheltuieli;
- programe speciale;
- măsuri de criză;
- granturi și linii de finanțare.
Practic, fermierul moldovean nu poate calcula la începutul anului câți bani va primi pentru fiecare hectar cultivat. În majoritatea cazurilor, sprijinul apare după efectuarea unei investiții sau după apariția unei situații excepționale.
De exemplu, să presupunem că două ferme cultivă aceeași structură de culturi:
- 500 ha grâu;
- 300 ha porumb;
- 200 ha floarea-soarelui.
Una este amplasată în județul Iași, iar alta în raionul Ungheni. Ambele sunt afectate de secetă și obțin producții reduse.
Ferma din România va încasa în continuare plățile directe și eco-schemele. Dacă sprijinul mediu este de 250 euro/ha, ferma va primi: 250.000 euro anual.
Ferma din Republica Moldova nu beneficiază automat de o sumă comparabilă. Ea poate primi compensații sau poate accesa anumite programe, însă acestea nu au caracter universal și nici nu ating nivelul sprijinului european.
Putem concura? În multe ferme, peste 40% din venitul agricol în UE provine din plățile PAC
Mulți consideră că subvențiile reprezintă doar un bonus. Totuși, pentru numeroase exploatații europene ele asigură profitul.
Datele Comisiei Europene arată că, în multe ferme din UE, peste 40% din venitul agricol provine din plățile PAC.
În anumite sectoare și în anii agricoli dificili, această pondere poate depăși chiar 60%. Astfel, o parte importantă din agricultura europeană nu ar avea aceeași rentabilitate fără sprijinul public.
Sprijinul nu se oprește la subvenții
O greșeală frecventă este compararea exclusivă a sumelor încasate de fermieri. În Uniunea Europeană există și un volum foarte mare de investiții indirecte. Fermierii români beneficiază de:
- drumuri agricole modernizate;
- sisteme de irigare finanțate din fonduri europene;
- laboratoare acreditate;
- cercetare agricolă;
- programe de digitalizare;
- instruire profesională;
- proiecte de dezvoltare rurală.
Aceste investiții nu ajung direct în contul agricultorului, dar îi reduc costurile și îi cresc productivitatea.
Accesul la finanțare: o diferență uriașă
Un fermier român poate merge la bancă și poate demonstra că va încasa anual sute de mii de euro prin APIA.
Pentru instituțiile financiare, acest venit este predictibil. Din acest motiv, dobânzile sunt mai avantajoase, creditele sunt aprobate mai ușor, iar investițiile pot fi planificate pe termen lung.
În Republica Moldova, băncile analizează agricultura ca pe un sector mai riscant, dobânzile nu sunt ajustate, astfel că un fermier poate face o investiție la un cost mai mare al finanțării și acces mai dificil la capital.
Valoarea terenurilor agricole
Un efect mai puțin discutat al PAC este creșterea valorii terenurilor. În România, după aderarea la UE, prețul terenurilor agricole a crescut de câteva ori.
Un motiv important este faptul că fiecare hectar generează anual subvenții. Investitorul care cumpără teren știe că va beneficia și de plățile europene.
În Republica Moldova, valoarea terenului este influențată în principal de potențialul productiv și de cererea de pe piață. Astfel, un hectar de teren agricol în funcție de regiune și infrastructura se vinde cu 2000-4000 de euro, ajungând rareori la peste 5 mii de euro.
În România, chiar și zonele considerate mai ieftine au ajuns la valori apropiate de 7.000 euro/ha.
Gestionarea riscurilor climatice
Seceta din ultimii ani a demonstrat că agricultura devine tot mai vulnerabilă. În Uniunea Europeană există fonduri mutuale, programe de asigurare subvenționate, rezerve de criză, ajutoare excepționale și mecanisme de intervenție pe piață.
Republica Moldova abia în ultimii ani dezvoltă treptat instrumente similare. Republica Moldova a început să adapteze legislația și mecanismele de sprijin la principiile Politicii Agricole Comune.
Acest proces este vizibil prin dezvoltarea programului LEADER, stimularea cooperării între producători și integrarea cerințelor de mediu și trasabilitate.
Modificările din 2026 vor aduce schimbări importante. Din punct de vedere conceptual, direcția este aceeași ca în Uniunea Europeană. Detalii găsiți în acest articol Ce aduce noua politică de subvenționare ajustată la cadrul UE: cine pierde, cine câștigă și ce fonduri vor putea accesa fermierii.
Cea mai mare provocare pentru fermierul moldovean
Problema principală este că în Republica Moldova nivelul sprijinului raportat la suprafață, la venit și la riscurile asumate de fermieri este mult mai redus decât în Uniunea Europeană.
Astfel, agricultorii moldoveni concurează pe aceeași piață regională cu fermieri care beneficiază de:
- sute de euro pe hectar anual;
- fonduri consistente pentru investiții;
- instrumente de gestionare a riscurilor;
- acces mai ieftin la finanțare.
Aceasta este cauza de ce organizațiile agricole solicită constant majorarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și accelerarea armonizării cu Politica Agricolă Comună.
Comentarii