‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
vineri, 22 noiembrie, 2024
8.3 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaSfaturi utile despre tehnologia plantării căpşunilor şi obţinerea profitului

Sfaturi utile despre tehnologia plantării căpşunilor şi obţinerea profitului

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business.

Problema concurenţei în domeniul businessului apare din cauza că majoritatea oamenilor de afaceri se orientează spre mediul urban fără să ţină cont de faptul că şi în mediul rural, prin intermediul practicării agriculturii, există foarte multe oportunităţi.

Astfel, sfatul nostru este să deschideţi afaceri în domeniul agriculturii, mai ales că Republica Moldova este o ţară agrară şi dacă investeşti resursele financiare necesare şi urmezi anumite reguli, poţi obţine venituri considerabile. Una din aceste afaceri se referă la cultivarea căpşunilor. Astfel, vom ţine cont de faptul că cheia unei afaceri de succes ţine anume de procesul desfăşurării respectivei afaceri.

‹ adv ›

Căpşunul este una dintre speciile pomicole care prezintă un interes economic şi alimentar deosebit datorită potenţialului mare de producţie, calităţii fructelor, conţinutului de vitamina C şi alte substanţe utile pentru alimentaţia omului. Să vedem care sunt avantajele iniţierii unei asemenea afaceri.

Căpşunele se numără, alături de cireşe, printre primele fructe care ajung la maturitate în timpul anului (mai-iunie). Această cultură permite obţinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai târzii decât cele care se obţin în câmp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obţine căpşune şi toamna, până în octombrie. Având o talie redusă (15-40 cm), sub formă compactă sau rară, căpşunul se poate cultiva în spaţii foarte mici din grădina casei, dar şi pe suprafeţe mari în aer liber, în solarii sau în sere. Cultivarea căpşunului se poate face şi intercalat în plantaţiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva în vase cu amestec de pământ şi soluţii nutritive.

În funcţie de soi şi condiţiile de cultivare, căpşunul dă producţii mari şi foarte mari, ce pot depăşi 20 t/ha. Înmulţirea se face pe cale naturală, prin stoloni.

‹ adv ›

Cunoaşterea tehnologiei plantării şi cultivării căpşunilor reprezintă cheia succesului afacerii

Căpşunul este o plantă perenă, cu o durată de viaţă de 3-5 ani, în care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat că este mai rentabilă cultura anuală decât cea multianuală. În sistemul de cultură anuală, căpşunul se plantează vara, în iunie-iulie, utilizând stoloni refrigeraţi.

În primăvara anului următor (mai-iunie), plantele rodesc abundent, după care se defrişează.

‹ adv ›

Căpşunul dă fructele cele mai mari la prima şi, eventual, la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe măsură ce îmbătrânesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor şi dăunătorilor, iar terenul este invadat de buruieni, dintre care pir, pălămidă, volbură.

De aceea, reînnoirea plantaţiilor de căpşun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infecţie, precum şi la menţinerea potenţialului biologic şi productiv al plantelor la un nivel ridicat.

Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă. Producţia anuală de căpşun a unui hectar de cultură este de 15-25 t, în funcţie de soiuri. În cultura multianuală producţia scade la 5-8 t/ha. În total, o plantaţie multianuală de căpşun cu durata de 3 ani produce 2 recolte de fructe care însumează 10-16 tone, deci mai puţin decât o cultură anuală.

Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun, în iunie-iulie, terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie, cum ar fi salată, spanac, ceapă verde. În anul următor, după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie, terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă, castraveţi, fasole. Deci, un alt avantaj al culturii anuale de căpşun este acela că se încadrează perfect într-o rotaţie cu legume, inclusiv în culturi asociate, permiţând obţinerea a două recolte pe an de pe aceeaşi suprafaţă de teren.

Cultivarea căpşunului în sere solar

Serele solar sunt construcţii permanente cu o durată de exploatare de 5-10 ani, la care se înlocuieşte doar folia din plastic. Serele solar oferă condiţii mai bune pentru creşterea căpşunelor, permiţând o anticipare a coacerii fructelor cu până la 20-30 de zile faţă de adăposturile temporare.

Cultivarea căpşunului în sere

Căpşunul se pretează foarte bine la cultura forţată în sere de sticlă, coacerea fructelor fiind anticipată cu 50-60 de zile faţă de cultura în câmp deschis, uneori şi mai mult. Pentru a avea o cultură reuşită este necesar ca stolonii ce vor fi transplantaţi din câmp în seră să fie bine dezvoltaţi cu cel puţin 3-5 ramificaţii anuale purtătoare de muguri roditori. Înainte de plantarea stolonilor în seră se recomandă o fortificare a acestora. Se practică 3 metode de fortificare a plantelor în câmp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mamă, utilizarea de stoloni refrigeraţi, folosirea stolonilor crescuţi pe ghivece sau pe cuburi nutritive.

Repicarea stolonilor detaşaţi de planta-mamă se face în perioada 1 septembrie – 1 octombrie a anului premergător plantării în seră, la distanţa de 25 cm. În această perioadă de timp se aplică 3-4 fertilizări şi se efectuează tratamente fitosanitare. Stolonii refrigeraţi se plantează în câmp la începutul lunii iunie la distanţa de 25 cm.

Stolonii plantaţi în cuiburi din turbă, în cuburi nutritive sau în ghivece se menţin până toamna în aer liber. Ei se udă zilnic prin aspersiune şi se fertilizează de 4 ori cu îngrăşăminte complexe. Plantele din ghivece transplantându-se cu pământul din jurul lor au rădăcinile intacte şi nu stagnează din creştere după ce au fost replantate. Plantarea stolonilor în seră se face la sfârşitul lunii noiembrie, când plăntuţele se află în repaus şi au trecut printr-o perioadă răcoroasă. Înainte de plantare, solul din seră se fertilizează cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantităţi se utilizează la un hectar. După fertilizare pământul se mobilizează cu sapă rotativă şi se dezinfectează prin injectare cu aburi supraîncălziţi.

După dezinsecţia termică urmează mărunţirea şi nivelarea terenului. Pe o travee de seră se plantează două benzi a 4 rânduri de căpşuni. Între benzi se lasă o potecă de 60-70 cm, între rândurile din bandă câte 30 cm, iar între plante pe rând 20 cm. După plantare, circa o lună de zile se menţine o temperatură scăzută de maxim +5°C, pentru ca partea aeriană a plantelor să nu pornească în creştere înaintea sistemului radicular, apoi temperatura se ridică progresiv în medie cu 1°C pe zi, până la 15-18°C, iar când apar primele fructe se ridică la 22-24°C ziua şi 14-16°C noaptea. Această diferenţă de temperatură între zi şi noapte are un rol important asupra înfloritului, fecundării şi dezvoltării fructelor. Solul trebuie să se menţină la o umiditate de 70-75 la sută din capacitatea de reţinere a apei în câmp. Umiditatea atmosferică ajunge dimineaţa la 90-100 de procente datorită transpiraţiei plantelor din cursul nopţii, dar în cursul zilei, prin aerisire, ea coboară la 65 la sută. Se recomandă evitarea creării unei atmosfere prea umede care stânjeneşte polenizarea şi favorizează apariţia patogenilor.

O bună aerisire contribuie la obţinerea unor plante mai robuste. Aerisirea trebuie să se facă mai ales în perioada înfloritului, în orele prea calde din zi. Nu se aeriseşte în zile friguroase sau cu vânturi puternice. Factorul lumină este foarte important pentru cultura forţată, impunându-se iluminatul suplimentar cu becuri normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu neon. Iluminatul suplimentar se impune când stolonii încep să înverzească şi durează timp de 40 de nopţi, alternând o pătrime oră lumină cu 3 pătrimi ore întuneric. Becurile de iluminat sunt instalate cât mai sus, amplasate la distanţa de 6 m pe lungimea fiecărei travee.

În perioada înfloritului căpşunilor este necesară o intensitate de 13.000-15.000 lucşi. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele prin instalarea unui stup la fiecare 800-1.000 m2 cultură de căpşuni. În lipsa acestei posibilităţi se recurge la polenizarea artificială, utilizând un jet de aer. După posibilităţi, în perioada înfloritului căpşunii sunt suplimentaţi hormonal cu gibereline aplicate prin stropire. Pentru a obţine căpşune chiar înainte de ianuarie, se transplantează stolonii în ghivece la mijlocul lunii iulie până în 15 octombrie, plantele sunt ţinute în câmp, iar după aceea se introduc în seră unde se asigură lumină suplimentară de 270 W timp de 6-22 ore zilnic.

Răsadniţele cu încălzire tehnică se utilizează pentru forţarea căpşunului. În aceste răsadniţe amestecul de pământ este următorul: 2 părţi pământ de ţelină, o parte mraniţă, o parte nisip, plus următoarele îngrăşăminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare potasică la 15 kg amestec de pământ.

Se folosesc stoloni care se repică în iunie-iulie în răsadniţe reci sau de câmp, pe straturi special amenajate în vederea fortificării. În luna ianuarie, stolonii sunt transplantaţi în răsadniţe cu încălzire tehnică pentru forţare. Se plantează 8-9 plante pe metru pătrat de răsadniţă. Încălzirea se începe la mijlocul lunii ianuarie şi durează două luni şi jumătate. Temperatura din răsadniţă se menţine la 15-20°C. Fructele se maturează în a doua jumătate a lunii martie şi durează până în ultima decadă a lunii aprilie. Producţia obţinută variază în funcţie de soi de la 1 la 4 kg fructe pe metru pătrat.

Plantează căpşuni şi culege profit

La căpşun maturarea este eşalonată şi, prin urmare, recoltarea acestora se face în mai multe reprize. Căpşunele nu mai evoluează în coacere după recoltare, ele rămân exact la stadiul când au fost culese. Datorită conţinutului mare de apă, căpşunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales în condiţii cu umiditate excesivă, căpşunele devin sensibile la mucegaiuri şi putregaiuri.

Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzătoare, cum ar fi cutiile din plastic. Fructele destinate consumului direct în stare proaspătă se culeg cu tot cu caliciu, acesta se îndepărtează dacă fructele urmează a fi procesate.

Scăderea în greutate a fructelor imediat după cules se datorează pierderii apei. Astfel, dacă fructele sunt menţinute în câmp 3 ore de la recoltare, acestea pierd în greutate până la 1,8 la sută. Refrigerarea căpşunelor imediat după recoltare la temperatura de 8-9°C asigură reducerea pierderilor de 2 ori şi prelungirea duratei de păstrare de peste două ori. Căpşunele recoltate cu 50 la sută pigmentare pierd în greutate cu până la 23 la sută, dar au deprecieri de calitate mai reduse comparativ cu cele recoltate la maturitatea de consum, adică la 75 la sută pigmentare. Nu există o sumă stabilă pentru realizarea investiţiilor în această afacere, deoarece totul depinde de modalitatea de creştere şi cultivare a căpşunilor.

Astfel, toate cheltuielile vor fi orientate spre procurarea materialelor necesare pentru construirea adăpostului unde vor fi plantaţi şi cultivaţi căpşunii, dar şi pentru asigurarea cu îngrăşămintele necesare. Totuşi, respectarea regulilor de plantare şi cultivare a căpşunilor va duce la obţinerea unei recolte foarte bogate.

Pentru a obţine venituri esenţiale este necesar ca producţia să fie realizată la fabricile de producere a gemurilor din căpşune din ţară sau de peste hotare. În acest mod vă veţi recupera investiţiile chiar în primul an de la lansarea afacerii şi veţi obţine profituri considerabile. Vă doresc succes!

Sursa: Flux.md

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›