Despre situația în sectorul cărnii de pasăre citiți un interviu realizat de INFOTAG cu preşedintele Asociaţiei Avicultorilor din Republica Moldova, Nicolae Covaş.
„I”: Spuneţi vă rog, livrează în prezent producătorii moldoveni carne de pasăre în Rusia?
N.C.: Nu.
„I”: Dar în ţările din Uniunea Europenă?
N.C.: Deocamdată nu. Dar pentru 2014 UE a stabilit o cotă pentru Moldova la livrarea cărnii de pasăre de 500 tone.
„I”: Câtă carne de pasăre avicultorii produc anual?
N.C.: Ramura are capacităţi de producere a cărnii de 50-60 mii tone, dar sunt folosite doar la jumătate. Totodată, a cincea parte din producţie, de regulă, rămâne nerealizată în frigidere, ceea ce reduce semnificativ circulaţia banilor şi majorează costul cărnii de pasăre.
„I”: Ce cantitate de carne de pasăre se importă în Moldova?
N.C.: Aproximativ 12-14 mii tone, adică peste 20 de ori mai mult decât cota stabilită pentru livrările de carne de pasăre din Moldova în UE.
„I”: Producătorii moldoveni vor putea asimila în 2014 cota de 500 tone?
N.C.: Nu. Experţii UE nu dau o concluzie pozitivă.
„I”: Ciudat. Crescătorii moldoveni de păsări, ascultând recomandările insistente ale experţilor din UE au desfăşurat o modernizare amplă a producţiei, au instalat utilaj nou, produs în ţările din Europa de vest, astfel, au redus la minim implicarea factorului uman la procesul de producere. Ce noi neajunsuri în producere au depistat experţii Uniunii Europene?
N.C.: Potrivit lor, abatoarele moldoveneşti nu corespund standardelor UE. Trebuie construite clădiri nou, procurat şi instalat utilaj modern.
„I”: Ce se întreprinde pentru rezolvarea acestei probleme?
N.C.: Guvernul RM a semnat o înţelegere cu Guvernul Poloniei de acordare ţării noastre a unui credit de 100 mil. de euro pentru modernizarea abatoarelor, incubatoarelor şi fabricilor de nutreţuri combinate.
„I”: Avicolele cumpără nutreţuri combinate de la producătorii moldoveni?
N.C.: Da. Dar mai puţin de jumătate din volumul necesar. Peste 50% din nutreţuri se cumpără din Ucraina.
„I”: Reiese că avicultorii din RM susţin nu producătorii autohtoni, ci pe cei străini?
N.C.: În business nu există loc pentru pseudo patriotism! Nutreţurile, fabricate în Ucraina, la capitolul calitate depăşesc cele autohtone. Componenţa lor nutritivă permite creşterea unui pui broiler cu o greutate de 2,5-2,7 kg în decurs de 35-40 de zile. Fiind hrănite cu nutreţurile moldoveneşti puii ajung la o astfel de greutate în decurs de 55-60 de zile. Iar preţul nutreţurilor moldoveneşti este acelaşi ca al produselor de import.
Vreau să adaug că fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina dispun de transport specializat pentru transportarea produselor şi nu suportă pierderi pe drum, în pofida faptului că uneori distanţa ajunge la 1000 km. Iar producătorii noştri livrează producţia în saci necalitativi, ceea ce înrăutăţeşte calitatea nutreţurilor. Uneori avicultorii sunt nevoiţi să arunce la gunoi până la 10%.
„I”: Dacă nutreţurile ucrainene sunt mai calitative decât cele autohtone, de ce nu toţi avicultorii moldoveni le cumpără?
N.C.: Fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina comercializează producţia doar în loturi mari, pe condiţii de pre-plătire. Mulţi avicultori moldoveni nu dispun de resurse financiare suficiente pentru procurarea unui lot mare de nutreţuri.
„I”: Incubatoarele locale produc material biologic – pui de o zi pentru necesitățile avicultorilor?
N.C.: Astfel de producții există, dar în legătură cu lipsa de ouă pentru incubatoare avicultorii sunt nevoiți să achiziționeze anual din Ucraina, Polonia, Ungaria, Germania între 20 mil. și 30 mil. de pui de diferite tipuri.
„I”.: Credeţi că Acordul de Asociere R.Moldova – Uniunea Europeană le va crea dificultăți avicultorilor locali în comercializarea produselor în interiorul țării?
N.C.: Membrii asociației sunt alarmați de faptul că din 1 ianuarie 2015 importatorii de carne de pasăre din țările UE, dar și din Brazilia, Argentina și SUA nu vor achita taxa specială (100 euro pentru o tonă de carne – „I”), taxa vamală și TVA. Astăzi, prețul cărnii, având în vedere plățile sus-menționate la bugetul de stat al Republicii Moldova și prețul indicativ, constituie 28–30 lei. (Un kilogram de produs similar de la producătorii locali – 31–33 lei – „I”). După scutirea importatorilor de impozite și taxe, prețul angro al produselor de import va oscila în limita de 20–22 lei pentru un kilogram.
Având în vedere faptul că pentru mulți cetățeni ai RM prețul produselor la cumpărare reprezintă factorul principal, avicultorii locali pot fi în pierdere, indiferent de calitatea produselor pe care le fabrică.
„I”: De ce prețul unui kilogram de carne de pasăre, adus, de exemplu, din Brazilia sau Polonia, este mai mic decât al producătorului local?
N.C.: Țin să subliniez din start că avicultorii moldoveni, chiar dacă prețurile la produsele lor sunt aparent semnificative, au profituri infime. Cel mult 1-2 lei la un kilogram de carne. Cât privește procesul de formare a prețurilor pe piața de carne mondială, în Brazilia, în legătură cu condițiile de climă, producătorii agricoli culeg câteva recolte de cereale pe an și nu cheltuiesc bani pe încălzirea crescătoriilor de păsări în perioada rece a anului, în timp ce în R.Moldova acestea reprezintă o parte considerabilă din cheltuieli. În SUA și în țările Europei de Vest fermierii primesc subvenții de la stat, care în final le ieftinesc semnificativ nutrețurile. Iar la noi sprijinul de la sat este minim. În plus, volumele de producție ale fabricilor avicole moldovenești, comparativ cu producătorii de peste hotare, nu sunt atât de mari, astfel și cota cheltuielilor administrative în prețul de cost este considerabilă. Plus la aceasta, nici capacitățile de producție nu sunt solicitate pe deplin, deși costul echipamentului nou este nesemnificativ.
„I”.: Câte întreprinderi de producere a cărnii funcționează în Moldova?
Comentarii