‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024
2.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriFOTO. Pădurea din Boghenii Noi administrată după model european

FOTO. Pădurea din Boghenii Noi administrată după model european

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Acum zece ani, cele circa 600 de hectare de pădure care împrejmuiesc comuna Boghenii Noi din raionul Ungheni arătau ca majoritatea locurilor împădurite din ţara noastră: copacii şi iarba crescută în voia sorţii. În 2007, însă, oamenii locului au aflat că, la fel ca plantele agricole, pădurea are nevoie de o întreţinere specială şi că doar astfel ei vor putea să se bucure de toate bogăţiile oferite de „plămânii planetei” – aer curat, lemn de foc şi furaje calitative pentru animale. Acest lucru a fost posibil datorită unui ajutor financiar extern, acordat comunei Boghenii Noi, din care s-au făcut cercetări ale solului din pădure şi ale faunei şi florei de aici.

Pădurarii din comuna Boghenii Noi din raionul Ungheni // FOTO: Constantin Grigoriţă
Pădurarii din comuna Boghenii Noi din raionul Ungheni // FOTO: Constantin Grigoriţă

Cartea tehnică a pădurii, „biblia pădurarilor”

Totul a început în anul 2007 când, din banii oferiți de un proiect japonez şi ajutați de experți naționali şi internaționali în domeniul forestier, a fost elaborată cartea tehnică a pădurii. De facto, acesta este un studiu de cercetare în care sunt înscrise şi analizate toate speciile de arbori şi arbuşti, după categorie şi vârstă, care se găseau în regiune.

‹ adv ›

Astfel, locuitorii din Boghenii Noi – comună care cuprinde cinci sate – au aflat că mai multe specii de arbori, care creşteau atunci în localitatea lor, nu sunt potrivite pentru solul caracteristic zonei. Mai mult, experții au ajuns la concluzia că, pe o mare parte a teritoriului, ar trebui plantați arbori precum stejarul şi gorunul – specii favorabile pentru acea regiune, dar şi compatibile cu solul. „Vedeți această carte tehnică, ea este „biblia” noastră, a pădurarilor, în ea e scris cum trebuie să îngrijim pădurea. În fiecare an tăiem unii arbori, apoi înnoim terenul cu alte specii care se dezvoltă bine aici. Stejarul este arborul propice locului nostru”, spune Grigore Ştefârță, pădurarul-şef.

Vedere din pădurea de la Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă
Vedere din pădurea de la Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă

Pădurea comunală este a oamenilor 

După implementarea proiectului japonez, şi Uniunea Europeană a venit cu un sprijin financiar pentru Boghenii Noi, bani necesari pentru amenajarea pădurilor. Un element foarte important ține de faptul că la aceste lucrări participă activ şi localnicii, care sunt şi beneficiarii finali: lor li se distribuie lemnele şi nutrețurile din pădure.

‹ adv ›

Şi pentru că pădurea se extinde pe o suprafață mai mare de teren, împrejmuind toate cele cinci sate  din comună – Izvoreni, Boghenii Vechi, Boghenii Noi, Mirceşti și Poiana -, aici sunt angajați cinci pădurari. Fiecare dintre ei este responsabil de bucata sa de pădure.

Una dintre misiunile pădurarilor este să-i implice pe localnici în efectuarea lucrărilor din pădure: de la semănarea ghindei şi curățarea arbuştilor până la tăierea copacilor. „Biblia pădurarilor” de la Boghenii Noi mai recomandă ca pe o suprafață de circa opt hectare de teren forestier să fie plantată lucernă, iar aceasta să fie împărțită sătenilor care au nevoie de nutrețuri pentru animale. Pădurarii au ținut cont de sfaturi. „Am pus lucernă în pădure, iar de câțiva ani locuitorii, care au mai multe animale şi au nevoie de furaje, vin la primărie, spun că le trebuie nutreț, li se măsoară suprafața cuvenită, ei vin şi o cosesc, apoi îşi iau partea lor”, explică pădurarul Grigore Diță, responsabil de pădurea din satul Boghenii Vechi, ce se întinde pe o suprafață de circa 216 hectare.

Acest lucru este confirmat şi de Valeriu Agapi din Boghenii Vechi. Bărbatul spune că în fiecare an creşte animale pe lângă casă, de aceea, când iarna este mai lungă şi nu-i ajung nutrețuri, el este nevoit să îşi facă rezerve. „Am copii la învățat şi cresc multe animale. De câțiva ani la rând iau lucernă din pădure şi sunt mulțumit. Prinde bine mai ales când sunt ani secetoşi şi nu este suficient fân”, adaugă bărbatul.

‹ adv ›
Gheorghe Şandru, pădurarul responsabil de pădurea din satul Mircești, comuna Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă
Gheorghe Şandru, pădurarul responsabil de pădurea din satul Mircești, comuna Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă

Lemne la un preț redus

Ca şi lucerna, copacii care trebuie înnoiți sunt tăiați şi vânduți localnicilor – ce-i drept, la un preț mult mai mic față de cel de pe piață. „Oamenii vin la primărie, scriu cerere şi le sunt repartizați patru metri plianți de lemn. Dacă este lemn moale, plătesc câte 160 de lei pentru un metru, dacă lemnul e tare – 260 de lei pentru un metru pliant”, spune Gheorghe Şandru, pădurarul responsabil de pădurea din satul Mirceşti. Sătenii acceptă această metodă aplicată de autoritățile locale. „Suntem mulțumiți de cât ni se dă. Avem localități multe în comună şi trebuie să ajungă la toți. Cum ne dau lemnele, le tăiem şi le pregătim pentru foc”, ne povesteşte Elena Gavriliuc din Boghenii Noi.

Astfel, pădurea îşi îndreptățeşte numele de „comunală” nu doar pentru că, din punct de vedere juridic, aparține localității şi este gestionată de autoritățile publice locale, ci şi pentru că participă, la modul direct, la viața oamenilor şi o face mai bună.

Elena Gavriliuc, locuitoare din Boghenii Noi, este mulţumită de modalitatea de repartizare a lemnelor din pădurea comunală // FOTO: Constantin Grigoriţă
Elena Gavriliuc, locuitoare din Boghenii Noi, este mulţumită de modalitatea de repartizare a lemnelor din pădurea comunală // FOTO: Constantin Grigoriţă

UE ajută sectorul silvic comunal

Victor Filipovici, expert în domeniul forestier, spune că localitatea Boghenii Noi este una norocoasă, pentru că a făcut parte din Programul „Îmbunătățirea aplicării legislației în domeniul forestier şi guvernării”, finanțat de UE. „Anterior, comuna a fost ajutată, printr-un proiect japonez, să-şi amenajeze pajiştile. Apoi, Uniunea Europeană a venit cu inițiativa de a dezvolta sectorul silvic comunal de aici, iar toate lucrările care se fac în pădure sunt realizate după un plan bine determinat”, afirmă Victor Filipovici.

Potrivit expertului, prin acest proiect pădurea a devenit mai sănătoasă, dar şi oamenii – mai conştienți, şi asta pentru că sunt şi ei, nu doar pădurarii, implicați în procesul de îngrijire a pădurii. „Bunăoară, dacă sătenii văd sau aud că în pădurea lor au loc tăieri ilicite, ei anunță despre acest lucru responsabilii de la primărie sau îi spun polițistului de sector. Îi interesează, fiindcă este pădurea lor”, susține Victor Filipovici.

Pădurarul Grigore Ștefârţă spune că în ultimii zece ani toate lucrările efectuate în pădurea din localitate au fost făcute conform studiului elaborat din bani europeni // FOTO: Constantin Grigoriţă
Pădurarul Grigore Ștefârţă spune că în ultimii zece ani toate lucrările efectuate în pădurea din localitate au fost făcute conform studiului elaborat din bani europeni // FOTO: Constantin Grigoriţă

Menționăm că Programul „Îmbunătățirea aplicării legislației forestiere şi guvernării” (FLEG) în cadrul Inițiativei Politice Europene de Vecinătate oferă unor țări din fosta URSS (Armenia, Georgia, Azerbaidjan, R. Moldova, Ucraina, Belarus şi Federația Rusă) asistență pentru implementarea diverselor activități din domeniu. În luna octombrie 2009, pe lângă Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), a fost constituit Oficiul FLEG Moldova. Drept motiv pentru lansarea procesului FLEG a servit gradul excesiv de infracțiuni silvice, creşterea corupției, comercializarea ilegală şi criminalitatea legată de pătrunderea producției lemnoase pe piață, ceea ce conduce la dereglarea ecosistemelor forestiere şi la înrăutățirea condițiilor de viață din comunitățile umane.

Păduri comunale încă pentru 21 de localităţi

Programul european nu s-a oprit la Boghenii Noi. Ion Talmaci, vicedirector tehnic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, spune că anul trecut, 11 localităţi din Republica Moldova au beneficiat de sprijinul UE pentru a-şi amenaja pădurile – circa 2500 de hectare. În acest an, alte zece primării vor învăţa cum să-şi protejeze pădurile.

Grigore Diţă, un alt pădurar, spune că aceşti puieţi de stejar în vârstă de opt ani au fost plantaţi și îngrijiţi după standarde europene // FOTO: Constantin Grigoriţă
Grigore Diţă, un alt pădurar, spune că aceşti puieţi de stejar în vârstă de opt ani au fost plantaţi și îngrijiţi după standarde europene // FOTO: Constantin Grigoriţă
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›