În ultimii ani sute de instituții publice și gospodării private și-au instalat sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Calitatea biocombustibilului utilizat de acestea nu este însă certificată de vreo autoritate de stat. Drept urmare, peleții și brichetele nu întotdeauna sunt de calitate și nu asigură încălzirea corespunzătoare. Atât producătorii, cât și consumatorii, afirmă la unison că s-a ajuns la o asemenea situație din cauză că Republica Moldova nu are un laborator de certificare a calității biocombustibilului solid. Din această cauză, întreprinzătorii nu știu exact ce calitate are producția pe care o furnizează, iar consumatorii nu știu ce cumpără.
Liceul teoretic din Biești, Orhei, este una dintre instituțiile în care acum doi ani a fost instalată o cazangerie mixtă – aceasta utilizează atât combustibil tradițional, cât și biomasă. Directorul instituției, Vladimir Vlas spune că a acceptat proiectul cu intenția de a economisi, însă deocamdată nu a reușit să își atingă scopul.
În primul an a cumpărat brichete de la un producător din localitatea vecină. Pentru că nu a avut suficiente garanții referitor la calitate, s-a limitat la o cantitate mică. Directorul spune că și-ar dori să știe exact care este calitatea biocombustibilului, ca să fie sigur că nu aruncă banii publici în vânt.
”Am cumpărat o partidă mică de brichete. Am riscat pentru că nu am avut unde măsura parametrii care mă interesează. Nu știu câtă căldură ar trebui să furnizeze sau care e timpul de ardere”, spune Vladimir Vlas.
Pentru a evita eventuale blocaje în activitatea liceului, pentru iarna viitoare, pe lângă brichete, administrația instituţiei va cumpăra și lemne, și cărbune.
”Din unele partide de peleți în loc de căldură, am obţinut doar fum”
Un alt consumator, proprietar al unei grădiniţe publice, spune că a avut ghinionul să cumpere peleţi necalitativi, care au produs doar fum.
”În sezonul de încălzire 2014–2015 am avut perioade în care combustibilul ars a generat căldură suficientă, dar am avut și perioade în care dintr-o partidă anumită de bimasă am produs doar fum”, spune Sergiu Afanasiu, proprietarul Grădiniţei ”Abeceluş” din Durleşti. În opinia sa, asemenea situaţii ar fi evitate dacă biocombustibilul ar fi certificat conform unor standarde care ar avea caracter obligatoriu și nu de recomandare, cum este în prezent.
De lipsa unui laborator specializat se plîng și producătorii de biocombustibil
Același lucru îl spun și producătorii de peleți și brichete, în special cei care exportă combustibil solid. Nicolae Drăgan, proprietarul unei întreprinderi de producere a biocombustibilului recunoaște că au fost cazuri în care lua mostre de produs și le ducea pentru testare în țările vecine, ca să obțină certificatele necesare pentru export.
”Eu am contracte cu Europa, dar foarte greu am obținut certificate. Noi nu avem un laborator care să fie legalizat, acreditat și care să fie recunoscut în Europa. Și atunci ce trebuie să fac? Să iau sacul în spate, să trec hotarul, să fac toate testele în acel laborator, să plătesc sume enorme și apoi să vin înapoi. Așa am făcut de multe ori. Adică un laborator este absolut necesar, dar el trebuie să fie credibil și legalizat, care să fie recunoscut în Europa”, susține omul de afaceri.
Nicolae Drăgan spune că la Chișinău se discută deja de doi ani despre deschiderea unui asemenea laborator.
Răspunsul autorităților
Autoritatea responsabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică, anunță că instituția de testare urmează să fie creată până la sfârșitul anului 2015, mai exact, va fi modernizat un laborator existent, astfel ca acesta să emită certificate de încercări.
Potrivit lui Denis Tumuruc, director adjunct al Agenției pentru Eficiență Energetică, certificatul va oferi mai multă siguranță atât producătorilor, cât și consumatorilor.
”Ce presupune acest certificat? Va confirma faptul dacă combustibilul respectiv corespunde unei liste de parametri fizici, dar și în ce privește componența chimică, cenușa etc. Nu am fugit prea departe de standardele europene”, explică Tumuruc.
În prezent, în Republica Moldova există standarde de producere a biocombustibilului solid, 37 la număr, doar că ele au caracter de recomandare. Odată ce noul laborator va deveni funcțional, standardele vor fi obligatorii. În ultimii 4 ani, numai prin intermediul proiectului ”Energie și Biomasă”, implementat de PNUD Moldova, au fost instalate cazane pe biomasă în 144 de instituții de învățământ. O parte dintre instituții însă nu mai folosesc aceste cazane și au revenit la sistemul vechi de încălzire, pe bază de cărbune sau gaz.
Material realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
Comentarii