În satul Cernița, raionul Florești, ferma SRL „Vealvit-Agro” demonstrează că investițiile bine gândite în zootehnie pot schimba performanța unei exploatații.
Dezvoltată treptat dintr-o afacere de familie, ferma a trecut, în ultimii ani, printr-un proces de modernizare, inclusiv datorită sprijinului oferit prin proiectul AGGRI.
„Afacerea a pornit ca una de familie, din dorința de a crea locuri de muncă în sat și de a valorifica potențialul local. Am decis să dezvoltăm această direcție și să investim în zootehnie pe termen lung”, menționează Dorel Ceban, administratorul SRL „Vealvit-Agro”.
De la 30 de capete la o fermă modernă de peste 250 de bovine
Potrivit medicului veterinar-șef al fermei, Victor Nicolau, care coordonează în prezent activitatea zilnică, începuturile au fost modeste.
Ferma a fost lansată în 2013, pe baza unui grajd vechi, moștenit din perioada sovietică, unde activitatea a pornit cu aproximativ 30 de capete de bovine, preponderent rase locale.
Ulterior, dezvoltarea a fost orientată strategic spre creșterea productivității.
„La un moment dat s-a luat decizia că mergând pe lapte, trebuie să lucrăm cu rasă specializată. De aceea am trecut la Holstein, iar în ultimii ani, importăm constant animale din România și alte țări europene”, explică Victor Nicolau.
Astăzi, efectivul total a ajuns la circa 250 de capete, dintre care peste 120 sunt vaci mulgătoare, iar ferma continuă să se extindă.
Investiție complexă prin AGGRI: de la grajd nou la echipamente moderne
Prin proiectul AGGRI, ferma a realizat o investiție complexă, care a vizat atât infrastructura, cât și dotarea tehnică:
- construcția unui grajd modern pentru 150 de capete;
- edificarea unei săli de muls;
- instalarea unui tanc performant de răcire a laptelui;
- amenajarea gropilor de siloz și a sistemelor de gestionare a dejecțiilor;
- achiziția unei remorci tehnologice pentru furaje;
- dotarea cu covorașe, adăpătoare și fronturi de furajare.
„Este o diferență de la cer la pământ față de condițiile vechi. În grajdurile vechi aveam spații joase, fără ventilație, fără lumină. Acum vorbim de standarde complet diferite, apropiate de cele europene”, afirmă medicul-șef.
Mai mult lapte și calitate net superioară
Una dintre cele mai importante schimbări observate după implementarea proiectului ține de productivitate și calitatea laptelui.
Dacă anterior producția medie era de aproximativ 19-20 litri pe cap de vacă, în prezent aceasta a crescut la 22-23 litri.
Însă diferențele cele mai semnificative sunt la calitate:
„Numărul total de germeni, raportat la un mililitru de lapte, era înainte în jur de 1.000.000, mult peste normă. Acum avem aproximativ 50.000. Este o diferență enormă. La fel și la celulele somatice, de la 800-900 de mii per ml am ajuns la circa 200 de mii per ml”, explică specialistul.
Aceste rezultate sunt influențate direct de condițiile de întreținere, dar și de tehnologiile utilizate.
„Calitatea laptelui începe din grajd, din condițiile în care stau animalele, continuă cu procesul de muls și se finalizează cu răcirea rapidă. Tancul nou răcește laptele aproape instant până la 3°C, ceea ce oprește dezvoltarea bacteriilor”, adaugă Nicolau.
Reducerea muncii manuale și eficiență mai mare
Modernizarea a dus și la optimizarea semnificativă a proceselor de lucru.
De exemplu:
- timpul de muls s-a redus de la 3-4 ore la circa 1,5 ore;
- numărul de posturi în sala de muls s-a dublat (de la 10 la 20);
- prepararea furajelor necesită acum un singur operator, datorită mixerului modern.
„Nu am redus personalul, dar le-am ușurat considerabil munca. Tehnologia a preluat o mare parte din efortul fizic”, subliniază Victor Nicolau.
Provocări majore: forța de muncă și piața laptelui
În ciuda progreselor tehnologice, ferma se confruntă cu două probleme majore. Prima este lipsa forței de muncă locale.
„Satul este mic și dacă pleacă câțiva angajați, nu avem cu cine îi înlocui. Am ajuns să apelăm chiar și la muncitori din afara țării”, spune medicul veterinar.
A doua, și poate cea mai critică, este piața laptelui. Deși Republica Moldova nu își asigură integral necesarul de lapte din producția internă, prețurile oferite fermierilor sunt în scădere, din cauza importurilor.
„Este un paradox, noi investim, producem mai mult și mai bine, dar prețul scade. Procesatorii preferă laptele mai ieftin din import”, explică Victor Nicolau.
Soluția: procesarea proprie și energie verde
În aceste condiții, ferma analizează serios posibilitatea lansării unei unități de procesare.
„Este, practic, singura variantă viabilă, să transformăm materia primă în produs finit. Analizăm opțiuni, inclusiv producerea de brânzeturi maturate, cu valoare adăugată mai mare”, afirmă acesta.
În paralel, ferma a investit deja în energie regenerabilă.
„Avem panouri solare și în anumite perioade, producem mai multă energie decât consumăm. Pe viitor, vrem să extindem acest model și pentru procesare.”
Investițiile continuă
Deși o mare parte a investiției prin AGGRI a fost deja implementată, ferma urmează să finalizeze proiectul prin achiziția unui nou lot de animale.
„Mai avem planificată procurarea a 66 de capete. După rezolvarea unor aspecte administrative, vom continua extinderea”, precizează Victor Nicolau.
Experiența fermei din Cernița demonstrează că investițiile în infrastructură, genetică și tehnologii moderne pot aduce rezultate pe măsură în zootehnie.
Totodată, evidențiază și necesitatea unor politici coerente pentru susținerea producătorilor locali, în special în contextul concurenței cu produsele de import.
Programul de granturi AGGRI este realizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.
Prin granturile oferite, proiectul contribuie la modernizarea infrastructurii agricole, creșterea competitivității fermelor și reducerea impactului climatic al activităților zootehnice.
Găsiți detalii pe acest link.
