Fertilitatea solului Republicii Moldova, din păcate, este mult mai mică decât potențial ar putea fi, luând în considerație structura și calitatea acestuia. Cernoziomurile fertile acoperă 75% din teritoriul țării. Acestea, combinate cu condițiile climaterice favorabile, pot crea un sector agricol de succes.
Sporirea fertilității solurilor din Republica Moldova
Există mai multe motive care nu permit creșterea fertilității solurilor din Republica Moldova.
Tabelul 1: Gradul de fertilitate a solurilor- Sursa: World Development Indicators (WDI)
În tabelul 1, comparăm situația privind nivelul de fertilitate a solurilor. Deși până în 2000 gradul de fertilitate a fost în mare măsură egal pentru toate regiunile, acesta a avut o creștere mai pronunțată în țările vecine – România și Ucraina.
Motivele care nu au permis Republicii Moldova să mențină aceeași tendință sunt:
- formele mici de organizare a producției agricole;
- mecanizarea insuficientă a multor întreprinderi agricole;
- neglijarea structurii solulurilor.
Schimbările climatice și mediul înconjurător
Diagrama climatică din stânga prezintă distribuția medie a precipitațiilor în municipiul Chișinău în perioada anilor 1995 – 2005. Aceasta a fost caracterizată de primăveri și toamne secetoase. Cantitatea medie anuală de precipitații a constituit cca 545 mm.
Tabelul 2: Schimbările climaterice (Sursa: Meteronline)
Diagrama din dreapta pentru anul 2018 cuprinde 594 mm de precipitații. Cu toate acestea, sunt clar vizibile efectele schimbărilor climatice din ultima perioadă – fluctuații mari a perioadelor cu precipitații, uneori abundente (cu ploi torențiale care depășesc 100 mm) urmate de secete în aprilie/mai, august și octombrie.
Situația în Republica Moldova
Nu putem influența schimbările climatice – putem doar să ne adaptăm la problemele care însoțesc acest fenomen și să luăm măsurile necesare pentru a le diminua.
Terenurile arabile din Moldova, ca și în multe alte țări din Europa de Est, sunt supuse unei degradări masive din cauza compactării solului și a epuizării biotei. De aceea, este necesară optimizarea capacității de absorbție a umidității.
Cu un volum suficient de pori, solul arată precum un burete. În mod ideal, apa de ploaie trebuie absorbită și depozitată în sol, fiind disponibilă plantelor în perioadele secetoase.
Îmbunătățirea capacității solului de conservare a umidității
Aproximativ cu 15 ani în urmă, problema compactării solului, structura și organismele vii din sol nu au fost actuale pentru multe dintre țările menționate mai sus.
Tabelul3: Impactul degradării solurilor (Sursa:FAO-stat)
Studiile structurilor internaționale și propriile cercetări arată că peste 75% din terenurile arabile din Moldova sunt supuse proceselor de degradare.
Aceste procese negative au la bază mai mulți factori – compactarea solului fiind cauza principală. Ca urmare a acestei compactări, are loc absorbția insuficientă de umiditate și acumularea rezervelor de apă.
Prin urmare, primul pas spre agricultura durabilă ar trebui să fie eliminarea compactării.
Degradarea solului și gestionarea resurselor de apă
Degradarea, cauzată de compactarea solului, a apărut pe parcursul ultimelor decenii (de la 50 la 70 de ani) ca urmare a lucrării acestuia cu echipamente și utilaje agricole de mare tonaj.
Odată cu acest fenomen, numărul organismelor vii din sol a scăzut semnificativ. Acest lucru a provocat reducerea dublă a conținutului de humus în solurile arabile din multe regiuni.
Din cauza degradării solurilor, potențialul existent a terenurilor arabile nu poate fi valorificat pe deplin. Scăderea fertilității acestora este de la 15% la 35% pe termen mediu. Scăderea fertilității solului cu 15% este echivalentă cu o scădere a veniturilor cu aproximativ 16.000 de euro pentru 100 ha pe an.
Acest strat supracompactat se află la o adâncime de aproximativ 25 cm, iar grosimea sa este de 10–12 cm. Densitatea acestuia nu permite solului să absoarbă suficient umiditatea în straturile mai adânci. Ca urmare, câmpurile se transformă în mlaștini după fiecare ploaie abundentă.
Culturile agricole, amplasate pe câmpurile respective, suferă daune proporționale acestui fenomen. Totodată, formarea mlaștinilor exclude posibilitatea însămânțării terenurilor cu alte culturi agricole sau efectuarea operațiunilor de protecție a plantelor deja existente – ceea ce aduce pagube afacerilor agricole.
Eroziunea hidrologică
Interacțiunea compactării solului și a reliefului deluros duce la eroziunea masivă a solului, cu inundarea mai multor câmpuri. Grație faptului că în zonele deluroase ale Moldovei există multe terenuri arabile, deseori au loc eroziuni hidrologice masive.
Tabelul4: Eroziunea hidrologică (Sursa:FAO-stat)
Mai ales după o ploaie abundentă, când umiditatea nu poate fi absorbită rapid, are loc spălarea stratului fertil de sol.
Drept urmare, se pierd o mulțime de nutrienți prezenți sau deja dizolvați în sol (cum ar fi nitrații, fosfații, potasiul, microelementele, precum și reziduurile produselor de protecție a plantelor).
Ulterior, acești nutrienți lipsesc în zonele spălate. Pe de altă parte, ele poluează întregul ecosistem, deoarece se amestecă fie cu apele de suprafață fie cu cele subterane. În consecință, pot apărea efecte negative asupra furnizării apei potabile populației.
Măsurile necesare pentru minimizarea problemelor solului
Orizontul de compactare poate fi determinat cu ajutorul dispozitivelor de măsurare specializate – penetrometre. O parte din dispozitive permit documentarea digitala a parametrilor obținuți în urma măsurărilor efectuate.
La început, este necesară eliminarea mecanică a compactării existente a solului.
După cum am menționat anterior, stratul supracompactat este amplasat de obicei la o adâncime de cca 25 cm, având o grosime de 10-12 cm. Pentru ca acest strat să fie distrus, utilajul agricol trebuie să funcționeze la o adâncime cu cel puțin 5 cm inferior acestuia. Important de remarcat faptul că, în cazul unor circumstanțe dificile, la prima încercare de a îndepărta orizontul de compactare, poate fi necesară o putere mai mare a tractorului.
După ce orizontul de compactare a fost înlăturat complet, la intervale de 4-6 ani trebuie să fie eliminată orice nouă compactare cu ajutorul afânării mai profunde a solului.
Un sol arabil sănătos fără compactare poate absorbi și stoca o cantitate mare de precipitații după ploi abundente.
Sistemul radicular poate dezvolta și absorbi umiditatea din straturile inferioare chiar și în perioade mai aride.
Activitatea organismelor din sol mineralizează și păstrează substanțele nutritive de la rădăcini și reziduurile plantelor incorporate în el.
Aceste primele măsuri sunt o parte integrantă a reabilitării solurilor în interesul fermierilor, precum și în interesul întregii țări. Operațiunile consecutive ale cultivării mecanizate, elimină „erorile de lucrare a solului” din ultimii 50–70 de ani.
Tehnologia de optimizare a structurii solului
Compania Case-IH propune un utilaj specializat pentru prelucrarea solului (EcoloTiger 875), care poate efectua într-o trecere următoarele operațiuni tehnologice:
- îndepărtarea compactării solului cu afânarea acestuia la o adâncime de până la 45 cm;
- creșterea volumului de pori pentru a îmbunătăți capacitățile de retenție a umidității;
- reducerea riscului de eroziune hidrologică și nu numai;
- afânarea intensivă a zonei radiculare;
- amestecarea resturilor vegetale existente în straturile superioare ale solului;
- nivelarea câmpurilor și formarea unei structuri ideale a solului.
Ca urmare a executării operațiuni tehnologice de mai sus, fermierul obține:
- reducerea costurilor la prelucrarea solului;
- reducerea semnificativă a consumului de combustibil;
- reducerea costurilor de întreținere a utilajelor agricole;
- minimizarea pierderilor umidității.
Activarea biotei solului
Un alt pas spre o mai bună utilizare a terenurilor arabile este crearea și menținerea sănătății solului. Microorganismele asigură o putrefacție rapidă a reziduurilor vegetale cu formarea unui volum mare de substanțe nutritive destinate absorbției de către culturile ulterioare.
Organismele care sunt responsabile de discompunerea materiei organice se află la 10-15 cm adâncime de la suprafață solului. Prin urmare, este necesară amestecarea substanțelor organice în această zonă pentru a asigura un echilibru între aer, umiditate și resturile plantelor, cu scopul dezvoltării și menținerii unei activități vii.
Cu ajutorul grapei cu discuri TrueTandem 335 VT de la compania Case-IH, măcinarea și amestecarea fină a reziduurilor plantelor sau a culturilor siderate poate fi executată fără dificultăți.
Sistemul de lucrare a solului
Schimbarea tehnologiei de lucrare a solului de la „lucrarea clasică” (plug) la „lucrarea conservativă” are o importanță deosebită nu doar pentru companie, ci și pentru mediu.
Estimativ 200 de milioane de tone de CO2 este cantitatea de dioxid de carbon pe care agricultura europeană l-ar putea fixa în sol în fiecare an, dacă s-ar trece complet la „lucrarea conservativă” a solului. Acesta este rezultatul unui studiu prezentat de European Nature Conservation Association (ECAF). (Sursa: agrarheute, 2017). O astfel de schimbare a tehnologiei de lucrare ar trebui să înceapă cu eliminarea compactării solului în cazuri concrete – Republica Moldova și Ucraina.
Multe companii din Ucraina recunosc că sunt nevoite să schimbe sistemul de prelucrare a solului pe care l-au folosit zeci de ani pentru a obține succes în viitor.
Așa-numitul „sistem integrat de lucrare a solului” este recomandat în special pentru regiunile cu precipitații puține (climă continentală cu luni de primăvară și toamnă uscate).
În acest caz, se obține o lucrare extrem de superficială și mixtă (de la 3 la 10 cm). Astfel, umiditatea din sol nu se evaporă activ, dar sporește semnificativ la descompunerea rapidă a resturilor vegetale.
La fiecare 4-6 ani, afânarea mai profundă a solului „se integrează” (de aici și termenul „sol integrat”), astfel încât capacitatea solului de a păstra umiditatea rămâne optimă.
Pe lângă efectul ecologic de conservare a umidității și a substanțelor nutritive, acest sistem de lucrare a solului oferă, de asemenea, avantaje economice prin reducerea costurilor. În comparație cu „sistemul clasic de lucrare a solului” (plug), costurile pentru combustibil pot fi reduse semnificativ.
Cercetările companiilor ucrainene confirmă o reducere a consumului de combustibil între 20 și 43 litri la fiecare hectar. Aceasta înseamnă nu doar economii importante, dar, de asemenea, reducerea semnificativă a emisiilor de CO2.
Măsuri active pentru îmbunătățirea structurii solului
Semănatul sideratelor
Solurile arabile slabe și degradate din punct de vedere structural, nu au potențial la capitolul fertilitate și nu asigură o ecologie pozitivă în gestionarea terenurilor.
În cazul în care sunt luate măsuri reale pentru îmbunătățirea structurii și calității solului, atunci, este nevoie de cca 5-7 ani pentru ca succesul economic măsurabil să fie vizibil.
Cu toate acestea, suplimentar la lucrarea adaptată, puteți accelera procesul de îmbunătățire durabilă a solului prin introducerea în asolament a sideratelor.
Solurile degradate și moarte, fără microorganisme vii, pot fi îmbunătățite într-o perioadă scurtă de timp (de la 3 la 5 ani), astfel încât echilibrul hidrologic să fie restabilit până la un nivel acceptabil.
Suplimentar, pe lângă crearea unei biote active în sol, are loc optimizarea nivelului de humus și creșterea asimilării substanțelor nutritive aflate în sol și resturile vegetale.
În consecință, poate fi redusă cantitatea îngrășămintelor aplicate, ceea ce contribuie atât la optimizarea resurselor economice, cât și la apariția unor efecte pozitive asupra mediului.
Trebuie de remarcat o data în plus că toate aceste măsuri au sens doar în absența compactării în masă (istorice) a solului.
Este bine de combinat semințele diferitor culturi pentru semănatul unui amestec variat de siderate. Culturile folosite au sisteme radiculare diferite și, prin urmare, pot îmbunătăți capacitatea de conservare a umidității și nutrienților de la straturile superioare ale solului până la cele mai inferioare. Aceste siderate activează biota din sol și, de asemenea, contribuie la afânarea acestuia.
Un alt efect pozitiv este economisirea combustibilului, deoarece afânarea solului la plantarea culturilor agricole presupune utilizarea unei cantități mai mici de energie. Acest fapt are un efect pozitiv asupra reducerii emisiilor de CO2 din sol.
Creșterea culturilor siderate necesită experiență, deoarece perioada de vegetație a acestora de obicei are loc în lunile mai uscate ale verii. Datorită efectului ecologic, precum și a recompenselor financiare, cultivarea acestor culturi este obligatorie în întreaga UE.
Johann Tatzber – agronom-consultant în utilaje pentru lucrarea solului Case IH pentru Ucraina și Republica Moldova
