Cultura de soia capătă un rol tot mai important pentru agricultură și domeniile conexe acesteia. Mai mult, pe piața mondială este la mare căutare soia care nu este modificată genetic. În acest context, compania WeTrade a organizat un seminar, la Edineț, pe 29 martie, pentru fermierii din Nordul țării pentru ai familiariza cu ultimele tendințe din acest domeniu, dar și în privința modului de a cultiva și a proteja aceasta plantă.
De ce soia?
De ce cultura de soia a devenit atât de importantă ne explică directorul de dezvoltare al companiei WeTrade, Alexandr Tatarciuk. Acesta a menționat că Republica Moldova este un importator vădit al produselor, care conțin cantități considerabile de proteine și că această problemă poate fi rezolvată inclusiv prin majorarea producției de soia, care ocupă un rol important de furnizare a proteinelor.
„Luând în calcul că la noi este redusă producția din sectorul zootehnic, care este unul din principalii furnizori de proteine, noi ar trebui să rezolvăm problema noastră prin majorarea producției de soia. Soia conține 40% de proteine. Astfel, chiar și pe suprafețe mici este posibil de produs cantități suficiente de proteine de origine vegetală, care va permite să rezolvăm problema noastră de import a proteinelor”, a spus Tatarciuk.
De asemenea, acesta a atenționat că cel mai mare producător și consumator de soia din lume – China – a anunțat că în următorii 15 ani că va trece de la producerea organismelor modificate genetic (OMG) la cele fără OMG, în special în privința soii.
Tatarciuk a adăugat că WeTrade vrea să propună semințe noi pentru agricultori, dar care acum se află în procesul de înregistrare la comisia de stat specializată.
„Pentru moment la înregistrare se află 6 soiuri de la compania Prograin din Canada, menționez că nu sunt soiuri modificate genetic, dar cu o concentrație înaltă de proteine, care vor permite fermierilor să obțină roade mari. Aceasta este o nouă generație de soiuri care sunt plastice, aduc roadă bogată și au multă proteină. Și sunt adaptate pentru clima din Moldova. Ele sunt produse pe aceeași latitudine geografică”, a mai spus Alexandr Tatarciuk.
Aceste soiuri vor apărea pe piață după ce vor trece testarea în sistemul de control de stat.
Soia europeană
În cadrul seminarului au fost prezentate și noutățile companiei Donau Soia de către reprezentantul oficiului din Republica Moldova, Galina Leașenko. Aceasta a menționat că ideea de majorare a suprafețelor pentru cultura de soia devine tot mai răspândită în Europa.
Galina Leașenko susține că întreprinderea dată promovează doar acea soia care este nemodificată genetic și pune accentul pe proveniența culturii, adică unde a fost crescută. De asemenea, aceasta a specificat că piețele europene sunt deschise pentru culturile care sunt produse pe aceeași latitudine, iar Moldova se potrivește acestor cerințe.
„În prezent Europa este interesată să înlocuiască importul din America Latină, dar și din alte țări, cu producerea proprie. Dar asta este legat cu alte riscuri – dacă vor apărea probleme cu transportul, sau o țară o să vrea să exporte nu soia, dar, de exemplu, carnea de pasăre”, a explicat politica agrară a Europei, Galina Leașenko.
De asemenea, consumatorii europeni sunt îngrijorați de calitatea produselor și pun accentul pe produsele care nu sunt modificate genetic. Mai mult, aceasta susține că producătorii din Europa nu acoperă nici jumătate din cerințele pieței europene cu asemenea produse, iar astfel și fermierii moldoveni ar putea să contribuie la satisfacerea cererii de a furniza soia care este produsă la aceeași latitudine.
Ce crede ministerul Agriculturii
Viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Iurie Ușurelu, prezent și el la eveniment, a susținut ideea de dezvoltare a culturii de soia în Moldova. Acesta s-a referit la aspectul producerii culturilor nemodificate genetic și a recunoscut că produsele acestea necesită o abordare mult mai complexă și atentă din partea producătorilor.
Iurie Ușurelu a lăudat companiile WeTrade și Donau Soia pentru abordarea complexă a problemei de producere a produselor fără OMG – de la lucrările de sol până la comercializare.
Acesta a oferit mai multe detalii despre intențiile ministerului de a revitaliza sectorul zootehnic, care la rândul său va necesita o nutriție calitativă și care nu a fost modificată genetic.
„Vrem să revitalizăm sectorul zootehnic. Nu vreau să ne orientăm la moment ca la vânzarea soiei ca material neprocesat ca materie primă. Vom insista degrabă să fie lansată programa națională de revitalizare a sectorului zootehnic, care va fi bazată pe consumul produselor ne-omg. Plus valoare va fi în faptul că ne vom învăța cum corect să producem soia și cum corect să comercializăm soia inclusiv prin domenii conexe. Noi vom putea produce, dar nu vom avea rentabilitate dacă nu vom asigura foarte strict pas cu pas tot lanțul valoric” a mai spus ministru.
Iurie Ușurelu a menționat despre faptul că unele experimente din câmpurile de cercetare arată că în cazul în care se respectă toate tehnologiile, atunci se poate de obținut rezultate pozitive. De asemenea, faptul că aceste două companii – Donau Soia și WeTrade – atrag atenția asupra necesității utilizării tehnologiilor performante în agricultură dezvoltă, la rândul său, și știința agricolă din Moldova.
Observațiile cercetătorilor
Maria Iacobuţa, cercetătorul de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți a prezentat rezultatele cercetărilor asupra unor loturi, unde au fost studiate procedeele tehnologice asupra soiei – de la epoca de semănat, fertilizare, tratare până la recoltare.
Aceasta a menționat inclusiv de efectul secetei asupra culturii soia și impactul acesteia asupra recoltei. Iacobuț Maria a spus că cel mai bine s-au comportat soiurile de soia de la compania Prograin, dar a adăugat că și soiurile autohtone nu au înregistrat rezultate proaste.
O altă observație despre care a menționat cercetătorul a fost legătura dintre forma și poziționarea frunzei și rezistența plantei contra secetei. Astfel, aceasta a observat că soiurile care aveau frunza lanceolată au avut o rezistența mai mare față de secetă.
„Frunzele lanceolate oferă posibilitatea ca razele de soare să pătrundă până cel mai jos nivel de frunze și procesul de fotosinteză are loc pe parcursul a tuturor etapelor de creștere”, a explicat cercetătorul.
Totodată, soia cu frunze clasice, mari umbrește frunzele de mai jos și astfel razele de soare nu pătrund și procesul de creștere încetinează, a mai spus Iacobuț Maria.
Semințe certificate
Victor Șterbeț, manager pe semințe WeTrade, a menționat, la rândul său, ca agricultorii trebuie să ceară întotdeauna de la vânzători certificatele de proveniența a semințelor pentru că deseori aceștia devin victimele unor escrocherii.
De asemenea acesta a spus că agricultorii care vor să semene mai mult de 50 de hectare trebuie să utilizeze două soiuri pentru a evita riscurile care pot afecta roada.
„Vă recomand dacă vreți să semănați mai mult de 50 de hectare numai decât trebuie să aveți două soiuri după precocitate. Mai timpuriu și mai tardiv. Nu în fiecare an soia precoce tardivă sau precoce va avea același rezultat. De exemplu dacă anul acesta avem umiditate înaltă și pe urmă să avem temperaturi mari la înflorire vor cădea florile”, a explicat Victor Șterbeț.
Acesta a ținut să menționeze ca agricultorii trebuie să reglementeze corect utilajele agricole astfel ca să nu taseze solul pentru că ulterior plantele vor crește neuniform, iar la recoltare vor fi înregistrate pierderi din cauza că unele plante de mai jos nu vor fi recoltate.
Victor Șterbeț a adăugat că în prezent așteaptă rezultate de la comisia de stat în privința unor semințe de la compania Saaten Union din România cu fondatori din Germania și care vor fi propuse fermierilor după înregistrare.
Catalogul soiurilor de Plante
La seminar a fost prezent și președintele Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, Mihail Machidon, care a explicat fermierilor că pot să găsească toate soiurile admise pentru cultivare în Moldova în Catalogul soiurilor de Plante.
Conform legislației privind protecția soiurilor de plante, soiurile pot fi utilizate în procesul de producție numai după efectuarea testării oficiale de către Comisia de Stat pentru testarea Soiurilor de Plante, a explicat Machidon. Totodată, în Catalogul Soiurilor de Plante nu sunt incluse soiuri modificate genetic (GMO).
„Legea privind securitatea biologică permite în principiu testarea soiurilor care sunt modificate genetic. În Catalogul soiurilor de plante nu avem nici un soi de cultură care este modificat genetic. Nu le verificăm noi, dar este declarația autorului. O companie destul de serioasă cred că nu-și va permite un fals”, consideră Machidon.
Totodată, includerea şi radierea soiurilor din Catalogul Soiurilor de Plante se efectuează în baza deciziei Comisiei de Stat pentru testarea Soiurilor de Plante. Mihail Machidon a recomandat fermierilor să procure soiurile înregistrate în care are încredere comisia de stat.
Aspecte tehnologice de producere a soiei
Alexandr Tatarciuk a explicat fermierilor și unele aspecte tehnologice în privința producerii soiei. În mod special acesta s-a referit la calitatea solului sub aspectul de concentrația microelementelor în sol.
Mai mult aceasta a asigurat că întreprinderea WeTrade are soiuri de soia pentru fiecare regiune din Moldova.
„Compania WeTrade va propune pentru fiecare regiune și în cazul dat pentru soia și o 100 de km are importanță. Sunt necesare acelea soiuri de soia care au fost produse pe aceeași latitudine în care vor fi vândute. Boabele de soia trebuie să fie produse și să fie vândute pe aceeași latitudine”, a precizat Tatarciuk.
De asemenea, aceasta a menționat despre necesitatea de a introduce îngrășăminte pentru că soia este nu doar un furnizor de azot, dar și un consumator.
Nu în ultimul rând a fost subliniată importanța procesului de inoculare microbiană cu bacterii fixatoare de azot.
„Inocularea semințelor de soia cu bacteriile Rhizobium Bradyrhizobium Japonicum este un element tehnologic obligatoriu, mai ales dacă pe locul însămânțat nu a fost cultivată soia timp de doi ani și mai mult. Totodată, după cultivarea porumbului acest proces este obligatoriu”, a subliniat acesta.
La fel de important, în opinia lui Tatarciuc este perioada de lucrările în câmp pentru cultura de soia și anume ca aceste lucrări să fie făcute toamnă.
„Toate lucrările pe câmpurile pentru soia trebuie să fie făcute din toamnă. Câmpul pentru soia trebuie să intre așa cum câmpurile sunt pregătite pentru culturile cu sămânță mică sau pentru sfecla de zahăr. Adică să fie nivelată de toamnă. Primăvara noi trebuie să așteptăm regimul de temperatură potrivit și să cultivăm soia. Câmpul pentru soia trebuie să arate tot așa cum arată masa pe care vrei să așezi mâncarea pentru prieteni”, a spus Tatarciuk.
De asemenea, o atenție sporită acesta a acordat procesului de muncă al mecanizatorilor, care ar trebui să reglementeze nivelul de presiune în anvelope, care întăresc și astfel afecteză solul.
„Presiunea în anvelope primăvara trebuie să fie redusă până la minimum. Presiunea în anvelope în mașinele contemporane care sunt grele și puternice trebuie să fie redusă. Nu atât de scump costă anvelopele din cauza uzurii datorită minimizării presiunii, cât culegerea insuficientă a roadei pe care noi nu primim din cauza tasării solului. Asta e axioma”, a ținut să evidențieze acesta informație Alexandr Tatarciuk.
Acesta a menționat că fermierii trebuie să calculeze bine suprafața pe care vor să o prelucreze în raport cu numărul de utilaje agricole pe care le dețin pentru a reuși să facă lucrările agricole la timp.
Ion Scutari de la compania Basf Moldova a prezentat o serie de produse chimice utilizate pentru combaterea dăunătorilor culturii soia.
Cum au văzut seminarul fermierii
Agricultorul Nicolae Cobiac din satul Bădragii Vechi, raionul Edineț, a spus că a venit special la acest seminar și a rămas la toate prezentările pentru că îi este utilă informația pe care o prezintă vorbitorii. Mai ales partea cu tehnologia de pregătire a terenului și metodele de protecție.
Acesta a spus că din suprafața totală pe care o administrează (870 de hectare) pentru cultura de soia alocă de la 140 până la 170 de hectare. Totuși, acesta a menționat că în anii mai secetoși are o roadă mai mică.
„Anul trecut am strâns o tonă și jumătate. Cu un an în urmă, în general, doar o tonă. Dar în ani buni strâng – de la trei până la trei și jumătate de tone”, a spus acesta.
Tatiana Pavliuc din satul Bârlădeni, raionul Ocnița, conduce agrofirma Plaiul Bîrlădean de mai mulți ani. Acesta a venit la seminar la invitația companiei WeTrade și companiei Dunau Soia. Pavliuc a spus că seminarul este foarte interesant și s-a bucurat de prezența autorităților și mai multor specialiști.
„Aflăm foarte multe noutăți pe care nu le știm. Compania WeTrade are specialiști puternici. Eu socot că asta este un cadou pentru noi pentru agricultori. Mai ales că noi primim atâta informație și practic fără plată, doar trebuie să fim prezenți. Este multă informație pe care noi nu o știm și să știm cum se comportă diferite soiuri de soia”, a spus Tatiana Pavliuc.
Conducătorul Plaiului Bîrlădean la fel s-a plâns pe secetă, care afectează cultura de soia.
„La noi în gospodărie soia ocupă în jur de 400 de hectare din totalul de 1400. Aceasta cultură o cultiv din 1999 și am avut și până la patru tone recolta. Dar în ultimii doi ani nu pot căpăta mai mult de două tone, chiar dacă cei din jur capătă 600-700 de tone. Cauza este seceta din ultimii ani. Noi în gospodărie folosim trei soiuri”, a mai spus Pavliuc.
Aceasta a adăugat că la seminar a aflat detalii suplimentare despre procesul tehnologic de creștere a culturii de soia.
„Noi avem o tehnologie, aici auzim alta tehnologie. O să le combinăm ca să avem recolte mari”, a concluzionat conducătorul agrofirmei.
La seminar au participat zeci de fermieri, preponderent din zona de Nord, care și-au manifestat interesul pentru a căpăta informații noi.
