10 milioane de lei vor fi disponibili începând cu luna iunie fermierilor ce planifică să implementeze tehnologii performante în producere datorită noului program lansat de Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizare a Agriculturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.
Republica Moldova are cel mai scăzut indice de digitalizare a agriculturii în rândul statelor Uniunii Europene (66,8 de puncte din 100).
Principalele bariere în implementarea acestora sunt costurile prea mari ale tehnologiilor, abilitățile reduse de utilizare a acestora, dar și infrastructura subdezvoltată de transmisiune a datelor.
65% din fermierii moldoveni nu se consideră suficient de informați și instruiți în utilizarea tehnologiilor inovative în agricultură, 80% doresc să implementeze tehnologii moderne în afacerea lor, dar majoritatea (75%) au nevoie de acces la programe de finanțare în condiții atractive, inclusiv granturi – arată rezultatele unui studiu dezvoltat în acest an de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.
Condițiile detaliate ale programului vor fi comunicate ulterior.
Agricultura este un sector strategic pentru Republica Moldova. 14,9% din Produsul Intern Brut al țării a fost asigurat în 2021 de exporturile agricole, care au însumat 220 de milioane de euro în 2020. Circa 21% din totalul forței de muncă din Moldova este angajată în agricultură.
Echipe mixte de ingineri, agronomi, specialiști naționali și internaționali în digitalizare și tehnologii verzi au aplicat o metodologie complexă și participativă pentru a identifica, prioritiza și seta un set de intervenții, programe de finanțare și asistență în implementarea la scară națională în sectorul real al agriculturii a tehnologiilor noi și soluțiilor digitale.
Lista completă a meniului de tehnologii poate fi accesată aici.
Folosind o metodologie complexă de evaluare și selecție, autorii studiului au dezvoltat un meniu de peste 30 de tehnologii digitale (grupate în 5 ancore tehnologice) ce sunt recomandate a fi preluate de antreprenorii agricoli din Moldova.
Printre acestea se numără: dispozitivele Internetului obiectelor (IoT) pentru agricultura inteligentă, dronele, programele de gestionare a agriculturii inteligente, senzorii mobili pentru colectarea datelor sau soluțiile IT pentru reziliența climatică.
Transformarea digitală a sistemelor agroalimentare necesită un mediu de afaceri favorabil, investiții publice complementare, dezvoltarea „factorilor tehnologici” și investiții în capitalul uman (programe de îmbunătățire a competențelor, centre de idee, coaching în afaceri) și ferme experimentale, relevă datele studiului.
Studiul demonstrează și necesitatea creării unei „magistrale digitale” care să conecteze actorii sistemului de piață prin sisteme contabile compatibile, analiză centralizată a datelor și registre electronice publice (cum ar fi MConnect Open API); investirea în infrastructura de comunicații, cum ar fi Low Range Wide Area Network (LoRaWan), care permite conexiunea la internet wireless pentru numeroase dispozitive hardware, care este esențială pentru realizarea viziunii pentru agricultură inteligentă și un „Internet al lucrurilor” (IoT); utilizarea proiectelor pilot experimentale de fermă, rețea de stații meteo; asigurarea funcționării registrelor electronice și a interconectivității; programe de formare, precum și politici adecvate și programe de finanțare.
Comentarii