Există oameni care își construiesc o carieră în agricultură și există oameni care își dedică întreaga viață pământului. Victor Efros face parte din cea de-a doua categorie. De jumătate de secol trăiește agricultura zi de zi, iar experiența acumulată în acești 50 de ani îl face să privească mai departe de provocările sezonului.
Într-un dialog pentru podcastul Agrobiznes, Victor Efros ne-a vorbit despre pasiunea pentru vița-de-vie, despre schimbările prin care a trecut agricultura Republicii Moldova și despre direcția în care, în opinia sa, ar trebui să se îndrepte sectorul în următorii ani.
„Vița-de-vie este cea mai vie cultură”
Deși provine dintr-o familie în care agricultura era parte din viața de zi cu zi, vița-de-vie este cultura care l-a cucerit definitiv.
„Eu nu știu de ce m-am îndrăgostit cumva de vița-de-vie. Mi-a părut că ea e cea mai inteligentă, cea mai frumoasă… Ea se numește viță-de-vie, adică ea-i vie tot timpul.”
Descrierea pe care o face acestei culturi este una aparte. Pentru el, vița-de-vie seamănă cu omul: atunci când este tăiată „plânge”, apoi își revine și își continuă viața prin mugurii noi.
„Ea luptă pentru viață și își dă alți urmași. A face un strugure de poamă este o artă. Iar cei care fac vinurile din el creează mai departe.”
Victor Efros amintește că vinul a însoțit dintotdeauna cele mai importante momente din viața moldovenilor, de la botez până la ultimul drum, motiv pentru care vița-de-vie reprezintă, în opinia sa, mai mult decât o cultură agricolă.
Un pământ care leagă generațiile
Și pământul pe care a crescut via nu e nici de departe fără istorie. Aici, bunicul său cumpărase teren în perioada reformelor agrare de la începutul secolului trecut, iar tatăl său și-a petrecut copilăria.
Astăzi, peste generații, fiul și fiica lui Victor Efros continuă să cultive vița-de-vie pe același pământ.
„Probabil nu poți să ștergi lucrurile scumpe de pe pământ. Astăzi copii mei cresc aici struguri frumoși.”
Agricultura Moldovei nu poate fi făcută fără tehnologie
După cinci decenii în domeniu, Victor Efros spune că agricultura s-a schimbat radical. Dacă în trecut succesul depindea în mare măsură de munca manuală, astăzi competitivitatea este determinată de tehnologie.
„Nu mai putem face agricultură cu sapa.”
În opinia sa, fermele moderne trebuie să utilizeze stații meteo, sisteme digitale, drone, roboți agricoli și tehnologii de precizie care reduc costurile și sporesc eficiența.
Experiențele acumulate în Germania și Italia i-au confirmat că agricultura europeană merge într-o direcție în care automatizarea este o necesitate.
Viticultura tehnică: 25 de ore de muncă în Germania, față de 45–50 în Moldova
Pentru a ilustra cât de mult poate influența tehnologia eficiența unei exploatații viticole, Victor Efros oferă exemplul regiunii viticole Weinsberg din Germania, unde a avut ocazia să observe modul de lucru din ferme.
„În Weinsberg, pentru un hectar de viță-de-vie se consumă aproximativ 25 de ore de muncă manuală pe an.”
În comparație, spune el, în Republica Moldova necesarul de muncă este considerabil mai mare. La vița-de-vie pentru soiurile tehnice, calculele arată un consum de 45–50 de ore de muncă manuală pe hectar anual.
Diferența devine și mai mare în cazul viței-de-vie pentru struguri de masă, unde lucrările manuale sunt mult mai numeroase.
„În urma calculelor pe care le-am făcut în propria vie, pentru un hectar de soiuri de masă se consumă peste 900 de ore de muncă manuală anual.”
Aceste cifre explică de ce costurile de producție în Republica Moldova sunt mai ridicate și de ce agricultura nu mai poate rămâne competitivă fără investiții în mecanizare, digitalizare și tehnologii moderne.
„Nu mai avem mecanizatori” – agricultura modernă are nevoie de oameni la fel de mult ca de utilaje
Deși în ultimii ani fermele din Republica Moldova au investit milioane de euro în tractoare, combine și alte utilaje performante, Victor Efros consideră că una dintre cele mai mari probleme a rămas lipsa oamenilor pregătiți să le opereze.
În opinia sa, dispariția școlilor profesionale și lipsa formării specialiștilor reprezintă un risc major pentru dezvoltarea agriculturii, deoarece tehnologia nu poate fi valorificată fără personal calificat.
„Noi n-avem un plan de studii care să integreze specialiștii în câmp…noi n-avem un mecanizator. Știți cât câștigă un mecanizator în câmp la noi? În jur de 1.000 de euro pe lună. Totuși, nu e cine să opereze utilajele.”
Victor Efros atrage atenția că agricultura nu e cea de acum câteva decenii. Un tractor modern valorează zeci sau chiar sute de mii de euro și este echipat cu sisteme GPS, tehnologii de precizie și funcții digitale care necesită instruire.
„Costă minim 35–40 de mii de euro și îl dai pe mâna unui om care nu are idee ce să facă mai departe. Astăzi nu mai merge cu ciocanul și cu volanul. Acum sunt alte metode de a conduce un tractor, de a conduce un utilaj agricol.”
În opinia sa, investițiile în utilaje trebuie însoțite de investiții în oameni. Fără mecanizatori, tehnicieni și specialiști bine pregătiți, agricultura Republicii Moldova va avea dificultăți în adoptarea tehnologiilor moderne și în creșterea competitivității.
„Moldova poate deveni țara agriculturii ecologice a Europei”
Victor Efros consideră că Republica Moldova trebuie să-și construiască viitorul agricol pornind de la avantajele pe care le are și nu încercând să concureze cu marile state europene prin volume de producție.
Suprafața redusă a țării și structura agriculturii moldovenești fac dificilă competiția cu producători precum Franța, Germania sau Ucraina, însă oferă oportunitatea de a se afirma prin calitate și produse cu valoare adăugată.
„Noi putem deveni țara agriculturii ecologice a Europei.”
Potrivit lui Victor Efros, orientarea către agricultura ecologică ar putea deveni o strategie națională, care să valorifice imaginea Republicii Moldova pe piețele externe și să ofere fermierilor acces la segmente de piață unde calitatea este răsplătită prin prețuri mai bune.
El subliniază că această direcție nu trebuie să se limiteze la anumite culturi, ci ar trebui să cuprindă întregul sector agroalimentar.
„Să avem grâu ecologic, porumb ecologic, lapte ecologic, carne ecologică. De ce să nu devenim țara agriculturii ecologice?”
În același timp, Victor Efros atrage atenția că dezvoltarea agriculturii ecologice presupune responsabilitate și respectarea strictă a standardelor de producție și certificare.
Succesul nu poate fi construit doar pe etichetă, e nevoie de încrederea pe care produsele moldovenești o inspiră consumatorilor.
„Acesta este unul dintre domeniile în care Moldova poate deveni competitivă la nivel european. Nu prin cantitatea produsă, prin calitate, credibilitate și valoare adăugată, transformând agricultura ecologică într-un element definitoriu al identității agricole a țării.”
Apa, procesarea și dezvoltarea satelor – investițiile fără de care agricultura nu poate progresa
Victor Efros consideră că viitorul agriculturii Republicii Moldova depinde de investițiile făcute astăzi în infrastructură și în dezvoltarea mediului rural.
În opinia sa, schimbările climatice și perioadele tot mai frecvente de secetă fac ca extinderea sistemelor de irigare să fie o necesitate.
„Avem râuri, avem lacuri de acumulare. Apa trebuie folosită rațional. Trebuie să dezvoltăm sistemele de irigare și irigarea prin picurare.”
Agronomul susține că investițiile în infrastructura de irigare ar permite fermierilor să reducă riscurile provocate de secetă, să stabilizeze producțiile și să obțină recolte relativ stabile.
Totodată, Victor Efros afirmă că dezvoltarea agriculturii nu poate fi separată de dezvoltarea satelor.
„Satul trebuie să trăiască. Trebuie să avem procesare, trebuie să dezvoltăm turismul rural, să creăm locuri de muncă aici, acasă.”
El atrage atenția că Republica Moldova continuă să exporte, în mare parte, materie primă, iar valoarea adăugată este creată în alte state, acolo unde produsele sunt procesate și comercializate.
„Locul nostru este în familia europeană. Trebuie să învățăm de la cei care au reușit. Nu trebuie să inventăm noi totul de la început.”
La finalul discuției, Victor Efros revine la ideea care i-a însoțit întreaga carieră: viitorul agriculturii Republicii Moldova depinde de deschiderea către cunoaștere, tehnologie și colaborare cu statele europene.
După cinci decenii petrecute în agricultură, privește cu optimism spre generațiile care vin și este convins că fermierii moldoveni au capacitatea de a se adapta și de a performa într-o agricultură tot mai competitivă.
„Locul nostru este în familia europeană”, spune agronomul, exprimându-și convingerea că experiența acumulată de-a lungul anilor trebuie valorificată pentru a construi o agricultură modernă și un viitor mai bun pentru satele Republicii Moldova.
Comentarii