Într-o lume a competiției, cele mai bune practici din prezent vor deveni standarde în viitor – condițiile UE privind administrarea în câmp a îngrășămintelor minerale.
Republica Moldova a primit o perspectivă clară de aderare la UE, deziderat național care, înainte de începerea războiului din țara vecină, multă lume nu credea că mai poate fi atins.
Acum, un alt obiectiv ar fi adaptarea inclusiv a bunelor practici din agricultură, astfel încât Moldova să îndeplinească condițiile de aderare la UE, pentru ca, într-un final, să devenim un stat membru UE cu drepturi depline.
În același timp, este îmbucurător să auzim că prioritatea principală a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și personal a ministrului agriculturii este concentrată asupra elaborării politicilor care vor implementa și îndeplini cerințele de aderare în domeniul agriculturii ce, printre altele, reprezintă o condiție obligatorie pentru accesarea fondurilor de finanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Acest fond UE are la dispoziție o cantitate mai mare de resurse financiare, decât puținele fonduri ale programului LEADER.
Bineînțeles, fermierii din Moldova vor fi nemulțumiți de birocrația exagerată a Politicii Agricole Comune (UE-PAC), dacă vor dori să acceseze aceste fonduri europene, deoarece va fi necesar să justifice îndoit, spre exemplu, cantitatea fiecărui „kg” de fertilizant administrat în câmp.
1. Cantitatea de îngrășăminte minerale care urmează a fi administrată în câmp trebuie să fie calculată cu o exactitate înaltă în conformitate cu cantitatea de elemente nutritive extrasă odată cu recolta culturilor agricole precedente în cadrul asolamentului și cu cantitatea de nutrienți necesară pentru obținerea recoltei planificate (administrare echilibrată de îngrășăminte); care trebuie să fie documentată / demonstrată / calculată pentru fiecare parcelă în mod separat.
2. Principalele norme de protecție a mediului trebuie să fie respectate și monitorizate de către fermieri în mod corespunzător la administrarea fertilizanților. De exemplu, pe terenurile agricole cu o pantă mai mică de 5% pentru a preveni poluarea mediului înconjurător la aplicarea îngrășămintelor sau pesticidelor este nevoie de asigurat o zonă liberă/tampon de aplicare a inputurilor de minim 4 metri începând de la partea inferioară a pantei și până la corpurile de apă.
În urma respectării acestor cerințe birocratice, vecinii fermieri din România beneficiază din partea UE în fiecare an de subvenții de până la 300 euro per ha sub formă de plăți directe.
Respectarea cerințelor privind administrarea îngrășămintelor minerale / pesticide poate fi asigurată și monitorizată simultan prin intermediul următoarelor 2 metode:
- Analiza de laborator.
- Dispozitivele de urmărire GPS – baza electronică de date.
Cea mai mare provocare pentru Moldova și pentru Ministerul Agriculturii, în prezent și în perioada imediat următoare, va fi crearea unui laborator de analiză a solului acreditat conform standardelor europene.
Totodată, agricultura moldovenească are nevoie de un sistem funcțional de acordare a serviciilor de extensiune/consultanță care să poată ajuta fermierii de la noi din țară să îndeplinească cerințele birocratice privind efectuarea analizei de laborator a solului.
Suplimentar, este nevoie de sprijinit fermierii să își poată procura dispozitive electronice cum ar fi de ex. dispozitivele de urmărire GPS.
Unii fermieri de succes de la noi din țară deja implementează o parte din aceste bune practici. În anul curent, temperaturile caracteristice sezonului de primăvară s-au înregistrat cu circa 3-4 săptămâni mai devreme decât de obicei, iar cu aproximativ 2 săptămâni în urmă fermierii din Moldova au început administrarea îngrășămintelor minerale la culturile de câmp.
Acum, este în curs de desfășurare pregătirea solului la culturile de floarea soarelui, iar majoritatea fermierilor nu duc evidența activității lor agricole în conformitate cu cerințele UE-PAC.
Cu cât mai devreme începem să respectăm aceste condiții, cu atât accesarea fondurilor pentru agricultura Moldovei va fi mai facilitată. În același timp, trebuie să învățăm din greșeli. România a pierdut fonduri UE de aproximativ 12 miliarde de euro timp de 4 ani din cauza că nu a îndeplinit condițiile UE-PAC.
Comentarii