În livezile moderne, tot mai mulți pomicultori caută soluții care să reducă presiunea chimică, riscul apariției rezistenței și problemele legate de reziduuri.
Una dintre tehnologiile care câștigă teren în ultimii ani este utilizarea feromonilor pentru dezorientare sexuală și monitorizare.
Agronomul Sergiu Daud, specialist în protecția plantelor, spune că experiența sa cu aceste sisteme începe încă din 2013, iar în prezent tehnologia este aplicată inclusiv în livezi de prun din Republica Moldova.
De ce feromonii sunt utilizați tot mai frecvent în livezile moderne
Potrivit agronomului Sergiu Daud, interesul pentru sistemele cu feromoni a crescut în ultimii ani din cauza restricțiilor privind produsele de protecție a plantelor, dar și a cerințelor tot mai stricte ale pieței europene privind reziduurile.
„În primul rând, problema este că tot mai multe substanțe active sunt retrase, iar cele rămase sunt mai puține și mai scumpe. În plus, apare rapid rezistența la insecticide”, explică specialistul.
În livezile de prun, sistemele de dezorientare sexuală sunt utilizate în special împotriva viermelui prunelor (Grapholita funebrana sin. Cydia funebrana), unul dintre cei mai importanți dăunători ai culturii.
Agronomul spune că tehnologia este aplicată tot mai des în livezile superintensive, mai ales în plantațiile certificate GlobalG.A.P. sau orientate spre export.
„În livezile moderne mari, cu plasă antigrindină și densitate mare de pomi, tehnologia deja este utilizată pe scară largă. În special acolo unde se urmăresc fructe cu reziduuri reduse”, afirmă Sergiu Daud.
Potrivit acestuia, tendința se va accentua în următorii ani, pe fondul reducerii numărului de insecticide disponibile și al presiunii tot mai mari pentru obținerea fructelor cu reziduuri minime.
Citește și: Monitorizarea timpurie a dăunătorilor în livezile de sâmburoase
Cum funcționează sistemul
Capcanele feromonale sunt amplasate uniform în livadă, astfel încât masculii să nu mai poată localiza femelele. În lipsa împerecherii, populația dăunătorului scade semnificativ.
„La sistemele de dezorientare se folosesc aproximativ 500 de difuzoare la hectar. Ele se aplică o singură dată, după înflorire, și acționează 90–120 de zile”, explică specialistul.
Spre deosebire de capcanele clasice de monitorizare, care sunt utilizate pentru a observa momentul zborului și necesitatea tratamentelor, sistemele de dezorientare au rol direct de combatere.
Mai puține tratamente și reziduuri
În cazul prunului, agronomul spune că feromonii nu elimină complet tratamentele, însă reduc semnificativ numărul acestora.
„În mod normal, la viermele prunelor se poate ajunge la mai multe intervenții pe sezon. Cu feromonii, în multe cazuri rămân doar unul-două tratamente suplimentare pentru alți dăunători”, afirmă Sergiu Daud.
Un avantaj important este și reducerea reziduurilor în fructe, aspect devenit indispensbil pentru export.
„Sunt rețele comerciale care acceptă maximum trei-patru reziduuri diferite în produs. Din acest motiv, mulți producători caută alternative la tratamentele repetate”, spune specialistul.
Ce limitări are sistemul cu feromoni
Deși sistemele de dezorientare sexuală oferă multiple avantaje, acestea nu reprezintă o soluție universală și au unele limitări pe care fermierii trebuie să le cunoască.
Una dintre principalele provocări este costul inițial ridicat, mai ales în livezile de prun unde, pentru controlul mai multor dăunători, investiția poate depăși costul tratamentelor clasice.
Potrivit agronomului, pentru prun costul poate ajunge la aproximativ 5.400 lei/ha atunci când sunt vizați doi dăunători. Totuși, comparativ cu tratamentele repetate, diferența nu mai este atât de mare, mai ales în livezile intensive.
„Dacă luăm în calcul costul insecticidelor, combustibilului, manoperei și riscul reziduurilor, rentabilitatea începe să se vadă altfel”, explică acesta.
Totodată, eficiența maximă se obține în plantații compacte și pe suprafețe mai mari. În livezile mici sau izolate, aflate lângă terenuri neprotejate, există riscul migrării continue a dăunătorilor din exterior.
„În primii ani încă aveam nevoie de tratamente suplimentare, mai ales când existau surse puternice de infestare în vecinătate”, explică Sergiu Daud.
Astfel, sistemul nu exclude complet monitorizarea și nici tratamentele fitosanitare.
Capcanele trebuie verificate permanent, iar intervențiile suplimentare rămân necesare atunci când populațiile depășesc pragul economic de dăunare sau apar alți dăunători necontrolați prin feromoni.
O altă limitare este faptul că tehnologia acționează specific doar asupra anumitor specii, cum ar fi viermele prunelor sau molia orientală, fără efect asupra întregului complex de dăunători din livadă.
În plus, amplasarea difuzoarelor necesită timp și forță de muncă. Pentru instalarea capcanelor feromonale pe un hectar de livadă este nevoie de doi muncitori timp de o zi.
Cu toate acestea, fermierii care utilizează sistemul mai mulți ani consecutiv spun că avantajele devin tot mai vizibile în timp, prin reducerea numărului de tratamente, diminuarea reziduurilor și stabilizarea populațiilor de dăunători.
Efect observat și asupra entomofaunei utile
Un aspect remarcat după mai mulți ani de utilizare este echilibrul biologic mai bun în livadă. Reducerea tratamentelor cu insecticide a favorizat dezvoltarea entomofaunei utile, insectele care contribuie natural la limitarea populațiilor de dăunători.
„Am observat că, odată cu reducerea insecticidelor, au început să apară mai multe insecte utile. Inclusiv problemele cu acarienii s-au redus mult în timp”, menționează specialistul.
Dacă anterior erau necesare trei-patru tratamente împotriva acarienilor, acum în unele plantații este suficient unul singur sau maximum două.
Recomandări practice pentru fermieri
Specialistul recomandă câteva reguli importante pentru cei care vor să testeze sistemul:
- instalarea trebuie făcută uniform pe întreaga suprafață;
- tehnologia funcționează mai bine în blocuri compacte;
- monitorizarea cu capcane rămâne necesară pe tot sezonul;
- în primii ani pot fi necesare tratamente suplimentare;
- rezultatele cele mai bune apar după câțiva ani consecutivi de utilizare.
„Este important ca fermierii să înțeleagă că feromonii nu sunt o soluție miraculoasă peste noapte. Dar pe termen lung reduc presiunea dăunătorilor și ajută foarte mult la stabilizarea sistemului de protecție”, concluzionează Sergiu Daud.
Acest articol este elaborat de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală în cadrul proiectului PROGRESS, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat de către consorțiul de organizații condus de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH, în parteneriat cu European Business Association (EBA) Moldova, IEF, OECD și RECC.
Comentarii