Tehnologia de producere a căpșunului remontant

Căpșunul remontant este reprezentat de soiuri ce produc fructe în intervalul de temperatură 18 – 32°C (la începutul verii şi apoi la sfârşitul verii, când temperaturile se reduc, cu un interval de câteva săptămâni generat de temperaturile ce depăşesc 32°C).

Cultivarea căpșunului remontant oferă mai multe avantaje:

• debut precoce al fructificării și maturarea rapidă a fructelor;
• fructificare de mai multe ori pe sezon;
• productivitatea înaltă permite recuperarea investiţiilor încă din primul an de producţie, datorită preţului ridicat al fructelor în extrasezon;
• fructe mari cu aspect comercial și calitate bună;
• adaptabilitate bună la diverse condiții meteo;
• calităţile nutritive şi organoleptice ale fructelor ca: gustul şi aroma deosebite, conţinut bogat în vitamina C;
• posibilitatea creșterii în aer liber, în sere;
• este necesară protecţie împotriva îngheţului în majoritatea zonelor din ţară;
• rezistență bună la boli.

Printre dezavantajele cultivării căpşunului remontant se numără:

• necesitatea brațelor de muncă pe o durată mai lungă de timp;
• mai pretențios în ceea ce privește condițiile de plantare și îngrijire;
• lipsa informaţiilor de specialitate;
• se recomandă înfiinţarea unor suprafeţe mai mari pentru rentabilitatea plantaţiei cu producţie eşalonată pe o perioadă mai lungă de timp;
• procentul de prindere a plantelor este de 95%, după primul an sunt înregistrate pierderi de 5-12%, după anul al doilea – 25%. Plantele intră în declin din anul 3, când pot apărea pierderi de peste 50%;
• vigoarea plantelor depinde de frigul acumulat în perioada de repaus din iarnă.

Exemple de soiuri de căpşun:

•  de o singură fructificare (Honeoye, Marmolada, Clery).
• remontante, cu două-trei fructificări pe an (Red Gauntlet, Capry, Elsinore, Charlotte, Murano).
• de zi neutră, cu fructificare continuă, până la 10 luni (Albion, San Andreas, Regina Elisabeta a II, Aromas).

Atunci când vorbim de cultivarea căpșunului, trebuie să luăm în calcul câteva aspecte importante pentru a obține randamente bune.

1. Este necesară analiza solului și apei pentru irigare înainte de înființarea plantației

Căpșunul este foarte sensibil la sărurile din sol (deosebit de sensibil la clor, mai puțin la sodiu). Atunci când se înființează o nouă plantație, este important ca nivelul sărurilor în sol să fie foarte scăzut.

Conductivitatea electrică (CE) a solului determinată la înființarea plantației de căpșun trebuie să fie mai mică de 7 decisiemens pe metru (dS/m), iar, pentru a obține rezultate
optime, apa pentru irigare trebuie să aibă coeficientul CE egal cu 1,0 dS/m sau mai mic. Stabilirea salinității solului
la înființarea plantației de căpșun indică valoarea pH-ului solului.

Căpșunul preferă soluri cu un pH cuprins între 5 și 7 unități. Pentru a maximiza producția, este recomandată o valoare a pH-ului solului între 5,8 și 6,2.

Căpșunul este o plantă care preferă soluri semi-umede, afânate și cu un conținut ridicat de materie organică. În plus, solul trebuie să absoarbă ușor apa și să fie bine drenat.

Dacă solul este nisipos, nu e nevoie de administrat îngrășăminte înainte de plantare, deoarece substanțele nutritive vor fi spălate din sol înainte ca plantele să fie gata să le utilizeze. Atunci când se aplică îngrășăminte la scurt timp după plantarea stolonilor, conținutul ridicat de săruri din îngrășăminte și din compost poate afecta rădăcinile plantelor tinere.

Nivelurile critice sugerate pentru starea nutrienților din sol:

2. Achiziționarea materialului săditor calitativ, liber de boli

Pentru plantare sunt utilizați stoloni Frigo, ce pot produce la 8-10 săptămâni după plantare.

Materialul săditor se achiziționează doar din pepiniere autorizate, care produc sau comercializează stoloni conform standardelor şi oferă certificate de calitate.

Se utilizează stoloni frigo din clasele: 

•  A+, A și A- sunt potriviţi pentru cultivarea de 2-3 ani. Diametru rizomului la stolonii refrigeraţi cu 3-5 muguri de rod este cuprins între 6-8 şi 13-15 mm.
• A++ şi A+++ cultivarea pentru un an în substraturi, culturi protejate sau la ghiveci. Diametrul rizomului cu 5-8 muguri de rod este cuprins între 15-18 şi 18-23 mm.

3. Respectarea distanței, epocii și adâncimii de plantare la căpșunul remontant

Soiurile de căpșun remontant sunt sensibile la vernalizare, motiv din care plantarea și se face cu material de tip Frigo. Stolonii de tip Frigo pot fi folosiți atât pentru plantare în câmp deschis, cât şi în sere, solarii. 

Important! Perioada de depozitarea materialului săditor nu trebuie să depășească 6 luni de zile, altfel rata de prindere este scăzută, iar plantele pot intra din primul an în declin.

Plantarea căpșunului remontant în câmp deschis se recomandă a fi realizată primăvara, când în sol se înregistrează temperaturi de peste 6°C, iar în aer am avut cel puţin 8-10 zile de temperaturi de peste 10°C.

Termenul maxim de plantare este luna iulie, în cazul în care materialul săditor nu depășește durata de depozitare de 6 luni.

Distanța de plantare: 

• 20-25 cm între plante pe rând;
• 30 cm între rânduri;
• 75-80 cm – distanța dintre benzi.

Alte sfaturi la plantarea căpșunului remontant:

Aplicarea mulciului este necesară pe toată perioada de recoltare. Cele mai bune rezultate se obțin în cazul mulcirii cu folie neagră de polietilenă.

Ruperea primei tije florale este obligatorie, iar dacă la plante nu s-au dezvoltat 2-4 frunze mature, se va rupe şi a doua tijă florală.

Nu este recomandată cosirea plantelor în totalitate, ci doar înlăturarea frunzelor vechi, pe măsura îmbătrânirii lor.

Alte detalii aflați în următorul video:

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) în cadrul proiectelor implementate de către Unitatea Consolidată pentru implementarea Programelor IFAD.