Bolile la ceapă și usturoi – prevenire, combatere

Pe parcursul vegetației, culturile de ceapă și usturoi pot fi afectate de diferite boli ce pot produce pagube importante, în cazul unui management defectuos al acestora.

În acest articol, discutăm despre principalele boli pe care le putem întâlni la ceapă, usturoi și alte bulboase, măsuri ce reduc riscul dezvoltării acestora și metode de menținere sub control.

Mana Peronospora destructor

Mana atacă ceapa, usturoiul, prazul, ceapa de tuns și hașme în toate fazele de dezvoltare. Boala se manifestă pe frunze, pe tijele florale, pe pedunculii florilor, pe bulbi.

Pe frunzele mature, la început în jumătatea superioară, apoi pe tot limbul apar pete de decolorări, de obicei oval-alungite, de 1-4 cm lungime.

În condiții de vreme umedă în câteva zile pe acele pete se formează fructificațiile ciupercii – un puf de culoare cenușiu-violaceu, țesuturile atacate necrozează.

Dacă nu sunt întreprinse măsuri rapid, frunzele se vestejesc, se usucă, cad, formarea bulbilor e compromisă. Pe tije florale apar pete mai mari, țesuturile se îngălbenesc, tijele se pot îndoia sau rupe în dreptul porțiunii atacate.

Detalii despre De ce se îngălbenesc sau se usucă frunzele la ceapă. Cauze și tratament.

Putregaiul cenușiu al coletului și bulbilor de ceapă Botrytis sp.

Putregaiul cenușiu poate fi întâlnit în special la ceapă, usturoi, dar și alte specii ale genului Allium. Puteți observa atacul atât pe plante tinere, cât și bulbi, acesta manifestându-se prin:

Pete mici (1-3mm), albe, rotunde sau ovale, ușor cufundate în
țesuturi, dispuse spre vârf. Formarea unui puf cenușiu pe acestea, uscarea frunzelor.

Ulterior, atacul apare pe colet: se înmoaie, putrezește, ducând adesea la uscarea prematură a părții aeriene a plantelor. Bulbii pot prezenta simptome de infecție încă din câmp, înmuindu-se vârful.

Pe folie bulbului apar pete gălbui, ce apoi formează mucegai brun-cenușiu. Pe zonele atacate apar scleroți negri.

Umiditatea ridicată, vremea noroasă și caldă favorizează dezvoltarea bolii.

Putregaiul cenușiu se poate transmite prin: scleroții din sol, sporii rămași pe resturile vegetale, semințele infestate.

Rugina cepei, usturoiului, prazului Puccinia porri

Primele simptome apar primăvara: pete mici, circulare, alb-gălbui (în care se găsesc picnidii și ecidii portocalii-pulverulente). Vara se formează pustule de 1-5 mm, brun-roșiatice sau portocalii, între nervurile frunzei.

Spre toamnă, apar pustule lucioase de culoare cenușie sau maro-închis (spori de rezistență – teleutospori).

În general, rugina mai întâi se formează pe frunzele mature, apoi pe cele tinere. Frunzele atacate se zbârcesc, se usucă de la vârf spre bază, bulbii și planta per general se dezvoltă slab.

Putregaiul alb al bulbilor Sclerotium cepivorum

Putregaiul alb poate fi întâlnit în culturile de ceapă, usturoi, praz. Mai susceptibile la atac sunt plantele bătrâne.

La usturoi boala se manifestă din momentul formării bulbilor, până la recoltare prin: îngălbenirea frunzelor bazale, apoi uscarea acestora. La bază tecile sunt acoperite cu crustă (scleroți negri) de care poate adera sol împânzit de miceliu alb-vătos.

La depozitare, bulbii în exterior arată bine, însă în interios sunt distruși, mumifiați, acoperiți de o masă de scleroți negri, fiind și foarte ușori.

Mai multe despre Îngălbenirea frunzelor la usturoi – 7 cauze și tratament.

La ceapă și praz simptomele mai întâi apar pe primăvara și constau în îngălbenirea părții superioare a frunzelor bazale. Atacurile puternice determină ofilirea şi pieirea rapidă a plantelor.

Putregaiul alb apare de obicei sub formă de vetre circulare. Plantele atacate se smulg uşor, rădăcinile sunt putrezite. Pe rădăcini şi pe solzii bulbilor, se formează în primele faze miceliu alb-vătos, apoi corpuşoare mici de 0,5 mm, negricioase (scleroţiile ciupercii).

Boala se manifestă, ulterior, din nou, de la începutul formării bulbilor până la recoltare. Pe bulbi apare miceliu albicios şi numeroşi scleroţi negri sau crustă.

În condiţii de umiditate ridicată, ţesuturile se înmoaie şi putrezesc, la uscăciune – se mumifică.

Solurile reci și umede favorizează dezvoltarea bolii.

Pătarea purpurie Alternaria porri

Pătarea purpurie este o boală produsă de ciuperca Alternaria porri, fiind frecvent întâlnită în culturile de ceapă și praz.

Simptomele ce v-ar putea ajuta să identificați această boală sunt: pe frunzele mature, mai ales spre extremități, apar pete mici, albicioase, alungite paralel nervurilor, înconjurate de o zonă galbenă.

Adesea, sunt de culoare purpurie în partea centrală, ușor cufundate în țesut. Peste circa 2-3 săptămâni după apariție, petele se acoperă cu puf catifelat, brun-negricios (fructificațiile ciupercii).

Umiditatea ridicată favorizează dezvoltarea bolii, astfel că pe frunze apar mai multe pete, într-un final frunzele pierzând turgescența, uscându-se.

Odată cu evoluția bolii, pete apar și pe tulpinile florifere, părțile florale, semințele nu se mai dezvoltă. Ciuperca iernează în resturile de plante.

Pătarea purpurie, simptome de atac la ceapă:

Pierderile cresc pe măsură ce plantele depășesc perioada de maturare, fiind mai mari către sfârșitul verii sau la începutul toamnei.

Fuzarioza cepei Fusarium oxysporum f. sp. cepae

Fuzarioza atacă speciile din genul Allium, provocând putregai uscat, infectând partea bazală și rădăcina cepei, de obicei, plantele cu răni produse în urma lucrărilor.

Umiditatea sporită și temperaturile de 25-28 grade Celsius favorizează dezvoltarea bolii. De obicei, bulbii sunt atacați înainte de maturitate și pot rămâne mici.

După contaminare, la suprafața bulbilor apar pete albe, ce devin de culoarea plumbului, se înnegresc, se măresc, cuprinzând și distrugând sistemul radicular.

La presare țesuturile sunt moi, iar pe solzii interni în condiții de umiditate se formează miceliu de culoare albicioasă. În condiții de uscăciune țesuturile se zbârcesc, distrug, solzii externi crapă, cad.

Vârfurile frunzelor se vestejesc, îngălbenesc. Plantele se smulg ușor din sol, deoarece o parte din rădăcini sunt putrezite.

Fuzarioza cepei se răspândește prin bulbii infectați, echipamente, apa de irigare.

Reguli generale de prevenire a bolilor la ceapă și usturoi

În mare parte, bacteriile și ciupercile ce produc boli la culturi au condiții favorabile de dezvoltare din cauza omiterii unor lucrări ce ar permite menținerea sub control a acestora. Astfel, este recomandată:

• Plantarea materialului de plantat/semincer calilativ, evitarea utilizării materialului din plantații infectate sau a celui cu răni. Utilizarea bulbilor sortați.
• Curățarea uneltelor, echipamentelor și utilajelor, în special după activitatea în câmpurile cu simptome de boli.
• Respectarea rotației culturilor: ceapa, usturoiul și alte culturi cum ar fi prazul pot fi din nou plantate pe același teren după o pauză de 4 ani.
• Evitarea fertilizării excesive cu îngrășăminte cu azot.
• Asigurarea cantității de fosfor necesară culturii, dar și îngrășămintelor cu calciu.
• Cultivarea îngrășămintelor verzi, cum ar fi muștar, pentru prevenirea formării scleroților.
• Evitarea cultivării bulboaselor pe terenuri umede, neaeriste.
• Combaterea insectelor dăunătoare.
• Recoltarea la timp și uscarea bulbilor înainte de depozitare.
• Înainte de plantare, verificaţi baza bulbilor pentru a depista orice simptom de putregai.
• Înlăturați resturile de plante după fiecare cultură – acestea pot fi surse de infecție, iar pe cele cu simptome de boli – ardeți-le.

Tratamente la ceapă și usturoi

Pentru combaterea diferitor boli la ceapă sunt omologate o serie de produse cu diferite substanțe active ce trebuie alternate pentru a evita dezvoltarea rezistențelor.

O metodă organică ce vă permite îmbunătățirea esențială a sănătății plantelor și prevenirea bolilor sau chiar combaterea acestora este realizarea tratamentelor în culturi o dată la 7-10 zile cu produse ce conțin Trichoderma vie.

Detalii despre Trichoderma – cum o utilizăm pentru a combate natural bolile și crește imunitatea plantelor.

În general, pentru prevenirea unor boli cum ar fi mana la ceapă și usturoi, pot fi realizate tratamente cu produse ce conțin cupru: Cuprofix Ultra (expiră omologare 31.01.2024, 1,4-1,8 kg/ha), Zeamă Bordeleză 0,75%, Alcupral 50 PU 0,5% (expiră omologare 1.01.2024).

Produse ce conțin azoxistrobin sunt utilizate pentru controlul Sclerotium cepivorum (Putregaiul alb), Puccinia allii (Rugina), Cladosporium allii-porri (Alternarioza), Peronospora destructor (Mana), Alternaria porri (Alternarioza): Promesa (0,75-1,0 L/ha, expiră 31.12.2025), Ortiva Top (azoxistrobin+difenoconazol) 1,0 l/ha, Chamane 1,0 l/ha, expiră omologare 31.12.2024), Allistar 250 SC (0,75-1,0 L/ha, expiră omologare 31.12.2025), Amistar (0,75-1,0 L, expiră omologare 31.12.2025), .

Produse ce conțin oxatiapiproplin (Zorvec Enicade (3.03.2028- expiră omologare, 0,2 L/ha), metiram (Polyram DF 0,2%, expiră 31.01.2025), COS-OGA (Fytosol 4,0 L/ha, expiră omologare 3.06.2023), captan (Captan 80 WDG, 0,15%, expiră omologare 31.07.2024), fluazinam (Banjo 500 SC, 0,04%(0,4 l/ha), expiră omologare 29.02.2024), fosetil de aluminiu (Aliette 80 WG, 2,0 kg/ha, expiră omologare 30.04.2024), sunt omologate pentru controlul manei la ceapă.

Produse ce conțin ciprodinil+fludioxonil sunt omologate pentru controlul putregaiurilor la ceapă și usturoi (Sclerotinia, Botrytis): Switch (31.10.2024 expiră omologare, 1 kg/ha, Botrefin (1,0 Kg/ha, expiră omologare 31.10.2023).

Pentru ceapa de tuns mai este omologat și isofetamid în controlul putregaiurilor (Kenja – recomandat preventiv 1,0 L/ha, expiră omologare 15.09.2027).

Schemă de tratament ceapă:

În următoarele fenofaze de creștere ale cepei, în funcție de starea culturii și condițiile vremii, pot fi realizate tratamente preventive sau de control cu unul dintre produsele indicate mai sus pentru:

Important! Aceasta este o schemă orientativă, indicată este monitorizarea permanentă a situației în câmp.

Citește și despre Dăunători la ceapă și usturoi: cum îi recunoaștem, combatere.