În perioada ianuarie-7 decembrie 2023, importul de îngrășăminte minerale (principalele şapte tipuri) a constituit circa 238.400 de tone, în creştere cu circa 44%, faţă de anul 2022, notează Mold-street, cu referire la o analiză a acestei pieţe efectuată de expertul Iurie Rija.
Creşterea importului de îngrășăminte minerale (uree/carbamid, sulfat de amoniu, nitrat de amoniu, amestec de uree și nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe de tip NPK, monofosfat de amoniu şi sulfoamofos), se datorează în special scăderii preţurilor de import, dar şi restabilirii cererii de pe piaţa internă, cât şi ca urmare a reconfigurării lanţurilor logistice, distruse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
De ce volum de îngrăşăminte are nevoie agricultura Moldovei
„După izbucnirea războiului din Ucraina, importurile de îngrășăminte minerale din Federația Rusă, care erau livrate pe calea ferată, au fost redirecționate către România prin Marea Neagră, livrate în Moldova din portul Constanţa şi Galati cu camioane sau șlepuri prin portul Giurgiulesti.
Au fost dificultăți în logistică, întârzieri în termenele de livrare, întârzieri la plăți, costuri crescute de import, dublarea timpilor de livrare, întârzieri în utilizare, neplățile din parte unor cumpărători, diferențe de curs valutar etc”, explică Iurie Rija.
Pe de altă parte, Iurie Rija susţine că în ciuda creşterii seminificative în acest an a importului de îngrăşăminte, volumul acestora este încă departe de necesităţile agriculturii Republicii Moldova.
„Necesarul pe piață pentru îngrășămintele minerale este estimat la circa 483.000 de tone, dar fermierii din Republica Moldova se descurcă doar cu 20-50% din cantitatea necesară în funcție de an (condiții climatice, în primul rând, precipitații)”.
În structura pieței, îngrășămintele azotoase au cea mai mare pondere. Astfel 29% din volumele importate în 2023 revin pe seama carbamidului, 22% – NPK şi 21% – nitratului de amoniu.
Rusia – cotă de 43%, în scădere cu 20%
Datele arată că principalul furnizor de îngrăşăminte în Republica Moldova rămâne Rusia, cu o cotă de circa 43% din total. Anul trecut, cota Rusiei era şi mai mare – de circa 63%, iar la amestecul de uree și nitrat de amoniu a depăşit şi 90%.
Şi aceasta în condiţiile în care Rusia a impus de la finele anului 2021 restricţii la exportul de îngrăşăminte cu azot în statele ce nu fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică.
Al doilea furnizor este România. Ca urmare a unei creşteri de circa 2 ori a importurilor de îngrăşăminte din România, cota ei a urcat la 24%, faţă de 13% – în 2022.
Pe locul trei a urcat Bulgaria cu o cotă de circa 15%, în timp ce anul trecut această ţară nu avea nici un procent din piaţă.
De exemplu, la nitratul de amoniu Bulgaria a crescut de la zero la o cotă de circa 54%, în timp ce anul trecut o astfel de cotă avea Rusia. Aceasta ne face să credem că avem de a face cu un posibil reexport de îngrăşăminte din Rusia, prin Bulgaria.
La fel şi la alte tipuri de îngrăşăminte. În 2022, principalul furnizor de monofosfat de amoniu pe piața moldovenească a fost Rusia, cu 90% din toate livrările.
În 2023, situaţia de pe piaţă s-a schimbat și cea mai mare parte din livrări au fost direcționate din Bulgaria (32%), Estonia (31%) și doar 31% din Rusia.
Printre alte state de unde ţara noastră importă cantităţi importante de îngrăşăminte se numără Georgia cu o cotă de 6%, Estonia – cu 4% şi Letonia cu – 2%.
Preţurile, principalul factor
În opinia lui Iurie Rija, perioada anilor 2022-2023 a fost o adevărată provocare atât pentru importatori de îngrășăminte în Republica Moldova, cât și pentru fermieri.
Creșterea prețurilor a determinat fermierii să aplice fertilizanți în cantități mai mici, îngrășămintele minerale fiind prima poziție care cade sub incidență când se dorește să se facă economii la hectar, contstată specialistul.
„Astfel, cea mai mare piedică este faptul că în perioada 2020-2023, îngrășămintele minerale au fost extrem de scumpe pe piețele internaționale și în Republica Moldova, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea lor în câmp”, afirmă Iurie Rija.
Comparativ cu anul trecut, preţul de import al unor îngrăşăminte a scăzut cu până la 50%, dar sunt încă departe de nivelul de până la criza energetică şi scumpirea semnificativă a gazelor.
În condițiile climaterice ale țării, când adesea se înregistrează perioade de secetă, agricultorii aplică puține îngrășăminte minerale.
Comentarii