Banca Mondială a menţinut prognoza din iunie 2023 privind creșterea economică a Republicii Moldova în 2023 cu 1,8%, în 2024 – cu 4,2% şi pentru 2025 – cu 4,1%, conform celui mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat de Banca Mondială, notează mold-street.com.
Aceasta în timp ce pentru majoritatea celor 23 de state din regiunea Europa de Est și Asia Centrală, prognozele anterioare ale Băncii Mondiale au fost revizuite.
Prognoze pentru 2023-2025 pentru Moldova şi alte state din regiune
De exemplu pentru România, Banca Mondială estimează că PIB-ul a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puțin decât se estima anterior.
Au fost revizuite în jos şi estimările privind evoluția economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%.
Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.
În schimb pentru Ucraina şi Rusia prognozele instituţiei financiare internaţionale sunt mult mai optimiste, în pofida războiului ce continuă, şi se estimează o creştere economică cu 4,8% şi respectiv – cu 2,6% în 2023, cu câte 2,8 puncte procentuale mai mult decât estima în iunie 2023.
Prognoza revizuită a Băncii Mondiale relevă că dacă în 2023 creşterea economică a Republicii Moldova va fi sub media regională de 2,7% şi cea globală de 2,6%, apoi în acest an şi în 2025 va fi mult mai mare.
Menţionăm că pentru anul 2023, Guvernul a estimat o creştere economică de 2%, până la 312,4 miliarde lei în termeni nominali, iar pentru 2024, scenariul de prognoză macroeconomică luat în calcul în bugetul de stat prevede că Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali față de anul 2023 va fi în creștere cu 3,5%, iar în termeni nominali va atinge volumul de 342,1 miliarde lei.
FMI a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 2% în 2023 și 4,3% în 2024. Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei în 2023 de la 2,8% la 1,7%, în 2024 – de la 4,1% la 3,8%, iar pentru 2025 prognozează o creștere a PIB-ului de 4,2%.
Amintim că, PIB-ul Moldovei în 2022 a totalizat 274 miliarde de lei și a scăzut în termeni reali cu 5% față de 2021.
O creştere economică mondială mai slabă
La nivel mondial, Banca Mondială a avertizat, marți, că în 2024 economia globală va încetini pentru al treilea an consecutiv.
Instituția financiară cu sediul la Washington prognozează că PIB-ul mondial va înregistra un avans de 2,4% în acest an, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021, când a avut loc o revenire după terminarea pandemiei.
Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 – 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 – 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor ’90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la Banca Mondială, Ayhan Kose.
Dacă excludem contracția economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială.
Raportul publicat marți prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar şi în acest caz cifrele au fost revizuite în jos față de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, motivul principal fiind încetinirile înregistrate de economiile avansate.
În acest condiții, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condițiile în care activitatea economică este ținută pe loc de conflictele geopolitice.
„În absența unei modificări majore de direcție, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităților irosite”, a avertizat economistul şef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în țările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investițiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziția la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.
Instituția financiară a studiat efectele unei accelerări a investițiilor cu cel puțin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producția în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătățeşte poziția fiscală a țărilor.
Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerțul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătățiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.
Comentarii