Sorgul este bine cunoscut pentru o rezistență mai bună la secetă comparativ cu ruda sa apropiată – porumbul. Astfel, mulți fermieri vor să-l cultive.
Însă, ca și oricare cultură, sorgul necesită respectarea verigilor tehnologice de cultivare.
În acest articol, aflați mai multe detalii despre principalele aspecte de luat în calcul la cultivarea sorgului de la specialistul Lidea pentru această cultură, Alexandru Nirean.
1. Alegerea terenului
Important! La alegerea terenului pentru cultivarea sorgului trebuie de ales câmpurile care nu sunt sau sunt foarte puțin infestate cu buruieni monocotiledonate perene, în special Costrei (Sorgum halepense) care sunt problemă pentru cultura sorgului.
Pentru a evita problemele ulterioare generate de concurența monocotiledonatelor perene cu sorgul, pentru sorg se aleg terenuri curate de aceste de buruieni.
În ceea ce privește locul sorgului în asolament, se poate cultiva în diferite condiții pedoclimatice, tolerează solurile alcaline, solurile grele și solurile foarte ușoare.
Rezultatele economice ale sorgului îl recomandă drept o cultură competitivă în asolamente. Introducerea sorgului în asolament poate duce la o scădere a presiunii unor dăunători, având efect contra nematozilor, este adesea utilizat ca alternativă la cultura porumbului în regiunile afectate de Diabrotica, nu se atacă de acest dăunător.
2. Pregătirea patului germinativ
Aspectul ce nu poate fi neglijat ține de pregătirea patului germinativ. De calitatea patului germinativ ulterior va depinde starea culturii.
„Pentru cultura sorgului este recomandată lucrarea de bază a solului, toamna o arătură (22-25 cm pentru soluri grele, 15-18 cm pentru soluri ușoare), urmată de o nivelare a solului, (pregătirea solului se efectuează din toamnă) pentru a evita uscarea stratului de sol de la suprafață în primăvară, cum se întâmplă în cazul nivelării primăvara”, relatează Alexandru Nirean.
Pe lângă necesitatea păstrării umidității, este necesară mărunțirea calitativă a solului pentru un pat germinativ calitativ ca semințele să întâmpine mai puține dificultăți la germinare și răsărire.
3. Respectarea densității și adâncimii de semănat
Sorgul se seamănă puțin mai târziu decât porumbul, atunci când temperatura solului în stratul de 5-7 cm ajunge la 12 grade Celsius, cu tendința de creștere ulterioară a temperaturii.
Se utilizează o semănătoare prășitoare cu distanța de 70 cm între rânduri, dotată cu discuri pentru sorg. Densitatea minimă recomandată este de 300 de mii de boabe la hectar (până la 320-330 de mii de boabe/ha), adâncimea de semănat de 2-4 cm, nu mai mare.
În cazul densităților mici, sorgul înfrățește puternic, acești frați la fel vor forma panicul, însă aceștia vor înflori mai târziu, vor fi de talie mai mică și coacere mai târzie, ceea ce va crea dificultăți la recoltare – obținând o coacere neuniformă și umiditate diferită a boabelor, specifică Alexandru Nirean.
4. Erbicidarea în preemergență – element cheie în controlul buruienilor graminee
În cultura de sorg, aplicarea erbicidelor preemergente este veriga tehnologică principală în controlul buruienilor monocotiledonate, însă, deseori, este evitată de fermieri.
Utilizarea glifosatului până la răsărire, cum se procedează frecvent în cazul culturilor de porumb sau floarea soarelui, nu este eficientă.
Acest lucru se întâmplă deoarece buruienile graminee – provocarea de bază atunci când vorbim de controlul buruienilor la sorg, germinează mai târziu decât cele dicotiledonate.
„Sorgul este sensibil la îmburuienare în primele 30 de zile după răsărire, iar după formarea a 6-7 frunze adevărate, având o densitate bună, acesta devine mai tolerant. Pentru a avea siguranța unui câmp curat, trebuie neaparat să aplicăm erbicidul de sol”.
5. Evitarea fertilizărilor excesive
Comparativ cu porumbul, sorgul consumă de două ori mai puține îngrășăminte și apă, tolerează mai bine solurile mai sărace, cu o bonitate mai redusă. Sorgul poate fi cultivat pe soluri cu pH de până la 9.
„O fertilizare cu cantități mai mari de îngrășăminte, fără a ține cont de necesitățile culturii, în special cu îngrășăminte cu azot, poate favoriza dezvoltarea bolilor cum ar fi Fusarium și Macrophomina – principalele boli ale culturii.
Azotul provoacă o creștere abundentă a plantei, majorând riscul de contaminare cu boli. De aceea, nu este benefică fertilizarea cu cantități mari de îngrășăminte”.
Hibrizi de sorg recomandați
ES ARCANE este un hibrid timpuriu, cu un potenţial ridicat de producţie atât în condiţii de secetă, cât şi în condiţii normale.
- hibrid cu bob portocaliu
- potențial foarte ridicat de producție
- conținut redus de tanine
- panicul semi-compact
- lungime panicul 28 cm /MMB 29 g
- înălțimea plantei – medie
- conținut de amidon 79%
- conținut de proteină 10-11%
- toleranță ridicată la secetă și cădere.
Din gama hibrizilor semi-timpurii puteți cultiva hibridul KALATUR.
Acesta se caracterizează prin:
- hibrid cu bob alb
- potențial foarte ridicat de producție
- conținut redus de tanine
- hibrid cu toleranță bună la Macrophomina
- panicul compact
- lungime panicul 30 cm / MMB 28 g
- înălțimea plantei – medie
- conținut de amidon – 78%
- conținut de proteină – 11%
- toleranță la secetă și cădere.
Tot din aceeași grupă de maturitate face parte și hibridul de sorg cu bob roșu ES MONSOON.
- hibrid cu bob roșu
- potențial de producție ridicat și stabil
- bună toleranța la Fusarium și Macrophomina
- panicul semi-compact
- lungime panicul 28 cm / MMB 34 g
- înălțimea plantei – mică
- Conținut de amidon – 79%
- Conținut de proteină – 11%
- Stay Green ridicat și toleranță ridicată la cădere.
Pentru mai multe detalii, apelați la reprezentantul companiei Lidea în Republica Moldova.
