Anumite condiții nefavorabile își lasă amprenta asupra calității recoltei. În cazul castraveților, una dintre problemele frecvente este obținerea castraveților amari.
Gustul amar neplăcut la castraveți este produs de cucurbitacină în exces, un compus organic toxic care face fructele amare. Substanța este sintetizată în frunze și apoi distribuită în întreaga plantă.
Castraveți amari – cauze, condiții ce-i favorizează
- vreme caldă sau uscată
- udări neregulate
- nutriție deficientă
- rănirea vrejurilor, frunzelor
- particularitate a varietății cultivate
- atacul dăunătorilor.
Cucurbitacinele se răspândesc din părțile vegetative ale plantei în fructele de castravete atunci când plantele sunt supuse la stres. Vremea caldă și uscată este, de obicei, este cea mai frecventă cauză responsabilă pentru producerea gustului amar la castraveți.
În plus, schimbările de temperatură, lipsa de umiditate, sunt alte cauze frecvente ce pot provoca castraveți amari.
Doar unul dintre acești factori este suficient pentru ca plantele să înceapă să acumuleze cucurbitacină în partea inferioară a fructului și a cojii.
Important! Nu este recomandată deranjarea vrejurilor, rănirea sau strivirea frunzelor în timpul recoltării, deoarece fructele vor avea un gust amar din cauza migrării curcubitacinei din peduncul în fruct.
Pentru a evita deteriorarea plantelor – instalați suporturi și legați plantele.
Cucurbitacinele tind să se concentreze la baza castravetelui și chiar sub coajă (compusul tinde să se afle în zonele verzi mai închise ale cojii).
Pentru a elimina cea mai mare parte a amărăciunii, tăiați baza și decojiți porțiunea rămasă din castravete.
Fructele diformate vor avea, de asemenea, mai multă cucurbitacină decât cele de formă normală.
Utilizarea unor hibrizi ce nu sunt predispuși spre fructe amare ar fi o soluție de a evita problema. Hibrizii de astăzi au fost dezvoltați pentru a avea cantități mai mici de cucurbitacină în fructe, iar cucurbitacina din plantă este concentrată în rădăcini, frunze și tulpini.
Îngrijirea castraveților pentru a evita formarea fructelor amare
Cel mai comun motiv pentru care cresc castraveții amari este lipsa udărilor regulate. Dacă uneori ploaia poate salva castraveții în câmp deschis, atunci castraveții de seră sunt complet dependenți de udări și sunt mai predispuși stresului din cauza lipsei de umiditate.
Insuficiența de apă va afecta nu numai gustul, ci și aspectul fructului. Timpul de coacere se va mări. Din această cauză, aspectul fructului va lăsa de dorit, coaja se va închide la culoare.
În plus, evitați schimbările bruște de temperatură, aerisiți regulat sera (temperatura din interior nu trebuie să depășească 28°C) și asigurați-vă că o închideți noaptea, precum și în zilele reci.
Cum să udați castraveții, astfel încât să nu aibă gust amar
În primul rând – apa nu trebuie să fie rece. Este necesar să respectați regimul de irigare.
Rata consumului de apă depinde de soiul/hibridul cultivat, de compoziția solului și de caracteristicile climatice ale regiunii. În zilele însorite și fierbinți, cultura este udată zilnic sau o dată la două zile, pe vreme înnorată udăm 1-2 ori la 5 zile.
Există două perioade de dezvoltare a culturii: perioada timpurie (când crește și înflorește) și perioada de fructificare.
Umiditatea optimă a solului pentru castraveți înainte de formarea fructelor este de 75-80%, iar în timpul formării și fructificării fructelor – 85-90%.
Pentru a evita umiditatea scăzută în seră sau solar, puneți un butoi de apă udați periodic cărărușele, irigați plantele.
În condiții de grădină, solul de lângă plante trebuie umezit pe o rază de 10-15 cm și până la o adâncime de 20 cm. În același timp, solul din jurul tulpinilor trebuie să fie uscat.
Apa este turnată lângă plantă cu un flux slab, fără a tasa solul și fără a răni rădăcinile, deoarece sunt gingașe.
Pe vreme rece, parcelele trebuie acoperite cu o peliculă pentru ca plantele să nu fie supuse stresului produs de temperaturi.
Aplicați un mulci, cum ar fi paie, rumeguș pentru a ajuta la răcirea solului, la conservarea umidității și la ținerea sub control a buruienilor.
Castraveții sălbatici au o cantitate mare de cucurbitacină, care descurajează hrănirea de către animalele sălbatice și insecte.
Afidele, musculița albă, tripsul, nematozii și alți dăunători pot provoca amărăciune la castraveți. Planta se va apăra împotriva invaziei insectelor și va începe să producă substanța amară respingătoare.
Prin urmare, luați măsuri preventive pentru a proteja plantațiile și urmați tehnologia. Când plantați anul viitor, alegeți soiuri și hibrizi de castraveți ce nu sunt predispuși spre a deveni amari.
Discuțiile de pe rețelele de socializare despre faptul că polenizarea de către albine duce la dezvoltarea castraveților amari (prin mutarea polenului de la castraveții sălbatici la castraveții de grădină) promovează o înțelegere falsă a modului în care funcționează polenizarea.
Dacă polenul este mutat de la o floare de castravete sălbatic la o floare de castravete din grădina dvs, genetica răspunzătoare de trăsătura de producere a cucurbitacinei se va afla în noile semințe formate, nu în fruct.
Noii castraveți vor rămâne fideli soiului plantat în ceea ce privește gustul și textura. Atunci când semințele sunt păstrate din această încrucișare, poate apărea o problemă. Plantele cultivate din aceste încrucișări vor reflecta trăsăturile ambilor părinți și, dacă unul dintre părinți este un castravete sălbatic, castraveții produși ar putea fi amari.
Castraveții trebuie ajutați prin fertilizare. NU este recomandat să introduceți gunoi de grajd proaspăt sub castraveți. Dați preferință gunoiului de grajd bine descompus (mranița, care e deja transformată, practic, în humus) sau excrementelor de păsări deja descompuse.
În plus, îngrășămintele special concepute pentru legume vă pot fi de mare ajutor.
Ce să faceți cu castraveții amari
Înmuierea în apă caldă (aproximativ 3 ore) sau tratamentul termic va ajuta, de asemenea. Cantitățile mici de curcubitacină nu dăunează sănătății.
Comentarii