Despre avantajele includerii mazării în asolament am discutat în mai multe articole, însă, oricum, unii fermieri consideră mai puțin avantajoasă această opțiune.
Cu toate că, mai ales în anii secetoși, asolamentele diversificate au demonstrat nu o dată că pot oferi șansa la o recoltă, spre deosebire de loturile compromise unde este o rotație deficitară de doar două sau trei culturi.
Ținând cont de experiența vastă a întreprinderii Agrostoc-Prim de testare a diferitor opțiuni de rotații a culturilor, am discutat cu Igor Ilașcu, administratorul companiei, pentru a afla mai multe despre rezultatele lor.
Igor Ilașcu: „Profitabilitatea mazării se evaluază la un ciclu de doi ani”
Acesta ne-a specificat că, în general, cel mai bun premergător pentru culturile de cereale păioase sunt culturile boboase, însă eficiența lor trebuie analizată în complex.
„Adică, ca să înțelegem că mazărea e o cultură avantajoasă, trebuie să ne orientăm pe un ciclu de doi ani, în care să luăm în calcul nu doar prețul de comercializare a mazării, ci și cel al recoltei în plus obținute în al doilea an la grâu”, spune Igor Ilașcu.
Anul acesta, fiind un an cu precipitații mai bune comparativ cu anii precedenți, nu s-a văzut atât de mult impactul. În schimb, anii precedenți au făcut diferența.
Până la +2,5 tone/ha la grâu după mazăre
„În anii precedenți, în variantele cu diferii premergători la grâu: rapiță, mazăre și floarea-soarelui am avut diferențe și de +2,5 tone/ha între variantele unde am cultivat grâu după mazăre comparativ cu grâul cultivat după floarea-soarelui, la același soi și condiții”.
Luând în calcul doar prețul de comercializare a recoltei de mazăre unde de obicei în cadrul întreprinderii obțin 3-3,5 tone/ha, atunci pare dezavantajos.
Pe de altă parte, dacă luăm pentru comparare un ciclu de doi ani de zile mazăre – grâu, floarea-soarelui – grâu, atunci cu siguranță se vede diferența.
„În cazul nostru, recolta de floarea-soarelui obținută e de circa 2-2,5 tone/ha, după care urmând grâul în rotație avem în jur de 5 tone/ha. La mazăre, având o recoltă de 3 tone/ha, în anul următor la grâu obținem 7 tone/ha, astfel în acest ciclu câștigâm mult mai mult”.
În anii secetoși, ce sunt tot mai frecvenți, culturile de grupa a doua au fost practic compromise, iar în cazul mazării au obținut recolte.
„În plus, după mazăre se eliberează mai rapid terenul, astfel oferind posibilitatea de a-l pregăti temeinic, dar mazărea mai e și o cultură cu multiple avantaje pentru sol”.
Ce oferă mazărea și soia în asolament
Mazărea și soia sunt leguminoase anuale pentru boabe, având avantaje similare ca plante premergătoare: ambele fixează cantități considerabile de azot și întrerup ciclurile bolilor cerealelor.
Totuși, soia preferă climate mai diferite și are un sezon de vegetație mai lung, în cazul Moldovei fiind pretabilă pentru cultivarea în nordul țării. Recolta târzie o face mai puțin compatibilă și ca premergătoare pentru grâul de toamnă.
Ca fixare de azot, valorile maxime raportate la soia pot atinge sau chiar depăși ușor pe cele ale mazării, mai ales în condiții optime de cultură și cu inoculare eficientă (există cazuri documentate de >180 kg N/ha fixat de soia), însă ambele lasă în urmă doar ~20–30% din azotul acumulat, restul fiind exportat prin boabe.
Comentarii