Orzul demonstrează statutul de cultură profitabilă la începutul sezonului 2025/2026. Datele oficiale arată că în perioada iulie–august 2025 s-au exportat 77,4 mii tone de orz, volum aproape identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut (75,2 mii tone).
Stabilitatea cantitativă contrastează cu dinamica prețurilor și a veniturilor, ceea ce face ca această cultură furajeră tradițională să devină un reper de rentabilitate.
Prețul – motorul diferenței
În iulie–august 2025, prețul mediu de export al orzului a urcat la 3,46 lei/kg, cu 6% mai mare decât în 2024 și cu 15% peste nivelul din 2023.
În cifre simple, exportatorii au obținut cu 20 de bani/kg mai mult decât anul trecut și cu aproape 50 de bani peste acum doi ani.
Această diferență se traduce direct în venituri suplimentare: 267,6 milioane lei încasați în două luni, față de 244,8 milioane lei în 2024. Cu alte cuvinte, același volum de marfă a adus cu 22,8 milioane lei mai mult, strict datorită avansului de preț.
Concentrarea exporturilor de orz din Moldova – avantaj sau vulnerabilitate?
Deși 15 companii au fost active pe piață, trei jucători au controlat peste 80% din total:
- „RUSAGRO-PRIM” SRL – 32,9 mii tone (43% din total),
- „AGRO-NOVA PRIM” SRL – 14,6 mii tone (19%),
- „OROM-IMEXPO” SRL – 14,5 mii tone (19%).
Această concentrare ridicată arată pe de o parte capacitatea câtorva firme de a negocia contracte solide și de a gestiona logistica exporturilor, dar pe de altă parte expune sectorul la riscuri, în cazul în care unul dintre acești operatori întâmpină dificultăți financiare sau comerciale.
Piața de desfacere – Cipru, Italia, Liban și diversificarea regională
Cipru a devenit în iulie–august 2025 principalul client, cu 37,2 mii tone importate la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Alegerea acestei destinații, aparent surprinzătoare, se explică prin rolul Ciprului ca hub de reexport și prin poziționarea geografică avantajoasă.
Italia a cumpărat 8,4 mii tone la 3,17 lei/kg, iar Libanul – 8,3 mii tone la 3,63 lei/kg. Observăm o diferență interesantă: Libanul a plătit un preț mai mare decât media europeană, ceea ce confirmă specificul Orientului Mijlociu, unde dependența de importuri reduce puterea de negociere a cumpărătorilor.
Pe lângă aceste piețe principale, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, România și Ucraina au preluat volume mai mici, între 1,6 și 6,3 mii tone.
Totuși, diversitatea geografică a destinațiilor este un semnal pozitiv: orizontul de vânzare nu depinde de un singur partener comercial.
Orzul a depășit grâul alimentar la preț
Poate cea mai semnificativă schimbare structurală este că orzul s-a tranzacționat mai scump decât grâul alimentar. La Giurgiulești, în august 2025, orzul s-a vândut cu 3,60 lei/kg, în timp ce grâul a oscilat între 3,40–3,50 lei/kg.
Aceasta contrazice tradiția conform căreia orzul era perceput ca o cultură secundară, destinată în special furajării animalelor.
În noul context, fermierii pot privi orzul ca pe o alternativă strategică, mai ales în rotațiile de culturi unde aduce și beneficii agronomice (perioadă de vegetație mai scurtă, rezistență mai bună la secetă comparativ cu grâul).
Perspective
- Stabilitatea volumelor arată că Moldova și-a menținut capacitatea de producție și de export, în ciuda provocărilor logistice și climatice.
- Creșterea prețurilor a transformat orzul într-o cultură rentabilă, depășind grâul la valoare.
- Concentrarea exporturilor în mâinile a trei companii mari poate fi atât un atu (negociere și eficiență), cât și o vulnerabilitate.
- Diversificarea piețelor – de la Cipru și Italia până în Orientul Mijlociu – reduce riscurile și confirmă competitivitatea orzului moldovenesc.
În ansamblu, sezonul 2025/2026 începe cu un semnal puternic: orzul nu mai este doar o cultură furajeră, ci un produs de export strategic pentru agricultura Republicii Moldova.
V-ar putea fi util și articolul Moldova înregistrează cel mai înalt nivel al exporturilor de grâu din ultimii patru ani.
Comentarii