Prețul petrolului brut a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni, atingând 57,6 USD/baril (≈ 423 USD/tonă).
Analiza tehnică arată o inversare a trendului („bearish momentum shift”), cu un potențial de extindere până la 56,6 USD/baril, conform proiecției Fibonacci.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), oferta mondială de petrol va ajunge la 106,1 milioane barili/zi în 2025 și va urca la 108,5 milioane barili/zi în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de +3 milioane barili/zi față de 2024, în timp ce cererea globală este estimată să crească doar cu +2 milioane barili/zi.
Rezultatul: o piață suprasaturată, cu stocuri în creștere și dispariția primei de risc geopolitic, pe fondul calmării tensiunilor SUA–China și al reluării exporturilor din Iran și Venezuela.
Efect în lanț: ieftinirea petrolului apasă pe piața fertilizanților
Petrolul este veriga centrală a lanțului energetic industrial, iar scăderea prețului său generează presiune descendentă asupra îngrășămintelor azotoase (uree, amoniac, NPK).
Datele din China Fertilizer Trade Bulletin (septembrie 2025) confirmă schimbarea de trend:
- exporturile de îngrășăminte chineze au crescut cu +68% față de anul trecut, atingând 5,44 milioane tone,
- valoarea exporturilor a urcat cu +95%, până la 1,86 miliarde USD,
- în timp ce importurile au scăzut cu −6,7%, la 9,68 milioane tone pentru perioada ianuarie–septembrie.
Această inversare structurală – China exportă mai mult și importă mai puțin – este consecința costurilor reduse la energie și a producției interne record de amoniac și uree.
Prețul mediu CIF al importurilor chineze este de 383,9 USD/t (≈ 6.800 MDL/t), cu tendință descendentă.
Ajustarea globală a prețurilor menține presiunea asupra piețelor din Asia, Orientul Mijlociu și Marea Neagră, unde producătorii de NPK și uree sunt forțați să reducă tarifele de export.
Impact asupra pieței cerealelor: costuri mai mici, dar cerere slabă
Evoluția petrolului are un efect dual asupra sectorului agricol. Pe termen scurt, reduce costurile logistice și de transport (−10…−15% pe rutele Mării Negre). Pe termen mediu însă, confirmă o încetinire economică globală, care afectează cererea de hrană și furaje.
La Bursa din Chicago (CBOT), prețurile cerealelor au coborât la minime post-pandemice:
- grâul (ZWZ25): 495,37 ¢/bu ≈ 181,9 USD/t (3.225 MDL/t);
- porumbul (ZCZ25): 404,75 ¢/bu ≈ 159 USD/t;
- soia (ZSX25): 966 ¢/bu ≈ 354 USD/t.
Presiunea unui dolar puternic și costurile scăzute ale energiei mențin marjele fermierilor la limita rentabilității: inputurile energetice sunt mai ieftine, dar prețurile agricole slabe anulează avantajul.
Fertilizanți și energie: noul echilibru global al prețurilor
Scăderea sincronizată a petrolului, gazului natural și produselor petroliere produce o ajustare descendentă pe întreg lanțul agricol – de la costurile de producție la prețurile de vânzare.
Pentru exportatorii de cereale din regiunea Mării Negre, efectul este mixt: transportul se ieftinește (Giurgiulești–Sulina–Constanța scade sub 20–22 USD/t, față de 26–28 USD/t în vară), dar cererea globală rămâne modestă.
2025 – anul corecției economice globale
Toate semnalele macroeconomice indică o fază de ajustare post-expansiune (2022–2024):
- Petrolul ieftin semnalează slăbiciunea cererii industriale mondiale.
- Fertilizanții intră într-un ciclu deflaționist, pe fondul supraproducției și competiției asiatice.
- Culturile agricole se confruntă cu prețuri plafonate și cerere lentă, în special din partea importatorilor din Africa de Nord și Asia.
În ansamblu, 2025 devine un an de corecție economică și recalibrare structurală pentru întreg lanțul agro-energetic global.
- Petrolul sub 60 USD/baril nu mai este un accident, ci noul punct de echilibru mondial.
- China domină piața fertilizanților, influențând direct prețurile regionale, inclusiv în Europa de Est.
- Fermierii și traderii din Republica Moldova beneficiază de costuri logistice mai mici, dar se confruntă cu marje restrânse și o piață agricolă stagnantă.
Comentarii