În nordul Moldovei, în satul Nicoreni, ferma familiei Obadă, agricultura e moștenire de familie. Iurie Obadă, fondatorul gospodăriei, lucrează cot la cot cu cei patru fii ai săi, fiecare specializat într-un domeniu care completează activitatea celuilalt: agronomie, mecanică, management tehnic.
„De mici i-am luat pe câmp. De la 12 ani au început să vadă culturile în toate fazele, să înțeleagă ce înseamnă munca pământului. Fiecare dintre ei are viziunea lui și idei diferite. De aceea, e important să ne ascultăm reciproc pentru a reuși”, povestește Iurie Obadă.
Începuturile: din prestări de servicii la o fermă proprie
Până în 2012, Iurie Obadă deținea un tractor și câteva utilaje cu care presta servicii agricole în sat. A observat însă că tot mai mulți localnici renunțau să-și lucreze pământurile.
„Vedeam terenuri nelucrate peste tot. Atunci am hotărât să le arendez și să încerc pe cont propriu. Așa am pornit afacerea”, spune el.
Pas cu pas, suprafața lucrată a ajuns la 280 de hectare, cu un asolament bine gândit și o echipă formată exclusiv din membrii familiei. Alături de feciori, la munca din câmp s-a alăturat și nepotul.
Schimbarea de viziune: adaptarea la secetă și agricultura conservativă
Ultimii ani au adus o transformare profundă.
„De vreo cinci ani am renunțat complet la arătură. Lucrăm cu discurile și, unde e nevoie, cu scarificatorul. E singura cale de a păstra apa în sol”, explică fermierul.
Seceta și provocările i-a învățat că nu suprafața mare contează, ci echilibrul dintre lucrări, costuri și productivitate.
„Nu vrem să extindem terenurile până nu facem totul cum trebuie pe cele 280 de hectare. Obiectivul e ca solul nostru să treacă peste provocările climatice cu pierderi minime”, completează Daniel Obadă, unul dintre feciorii care-și face studiile la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului.
Diversificare și testare constantă
Culturile principale sunt grâul, orzul, rapița, floarea-soarelui, porumbul, mazărea de toamnă și în unii ani mazărea de primăvară.
În ultimii ani, familia a început să introducă muștarul și mazărea în calitate de culturi de acoperire – o decizie care, deși necesită răbdare, a început să dea rezultate.
„Floarea-soarelui după mazăre și muștar ne-a dat în jur de patru tone la hectar. Nu e puțin, ținând cont că nu avem irigare. Important e momentul când distrugi cultura de acoperire – dacă întârzii, pierzi efectul dorit”, explică tânărul fermier.
Pentru 2024, au semănat muștar și mazăre, iar după o lună și jumătate au terminat cultura printr-o discuire superficială, la 2–3 cm.
„E un proces de durată, dar învățăm din fiecare sezon”, adaugă Iurie Obadă.
Investiții atente și orientarea spre noi tehnologii
Modernizarea fermei a venit natural. Următorul pas este achiziționarea unei semănători pentru semănat direct, urmată de implementarea agriculturii de precizie.
„Avem în plan să cumpărăm și o dronă XAG P100 Pro. Experiența colegilor arată că poți acoperi două-trei mii de hectare pe sezon, unii chiar și șase. Vom lucra cu ea și pentru alți fermieri din zonă”, spun fiii lui Iurie.
Alegerea hibrizilor potriviți
La porumb, familia preferă hibrizii Dekalb, grupa FAO 330–350, preferință datorită căreia și am ajuns în ferma lor, participând la o recoltare publică.
„În 2021 am testat primul hibrid de la ei și de atunci n-am mai schimbat. Cu 5092, după mazăre, fără irigare, am scos și 11 tone pe hectar”, afirmă Daniel Obadă.
Totuși, nu se opresc din experimentare. În 2020 și 2021 au încercat și sorgul, dar materialul semincer s-a dovedit problematic.
„Vom mai încerca, dar altfel. E important să greșești constructiv – să înțelegi de ce nu a mers”, spun ei.
Credință și reziliență
Dincolo de cifre și utilaje, familia Obadă își leagă reușita de credință și muncă onestă.
„Când am început, nu ne-am pus speranța în stat, ci în Cel de Sus. Noi muncim, investim și ne adaptăm vremii. Agricultura are viitor atâta timp cât îi înțelegem valoarea și aducem tehnologiile potrivite”, conchide Iurie Obadă.
Comentarii