De mulți ani, în agricultura moldovenească persistă ideea că subvențiile ajung, în proporție covârșitoare la fermierii mari, iar micile exploatații rămân cu puține șanse de sprijin.
La aceste percepții se adaugă și poziția exprimată repetat de reprezentanți ai Asociației Forța Fermierilor, potrivit căreia cele mai multe resurse publice ar fi orientate spre marile exploatații, așa-numitele holdinguri agricole.
În plus, producătorii micro și mici din teritoriu spun adesea că nu au informații suficiente despre programele disponibile sau că se simt ignorați în procesul de distribuire a fondurilor.
Fermieri din raioanele Dondușeni, Râșcani, Cantemir, Leova și altele, ne-au declarat că mulți nici măcar nu cunosc modul în care ar putea obține sprijin prin intermediul programelor de stat considerând că „Pe ei nu-i aude și nu-i vede nimeni”.
„Nu cunoaștem despre programele de la care am putea accesa bani și nici nu cred că ne-ar oferi suport. Avem suprafețe mici, suntem începători”, ne-a spus într-o discuție la acest subiect, alături de alți fermieri, Petru Carp, agricultor micro din Cantemir.
Pe de altă parte, am discutat și cu un număr mare de fermieri care au spus că sunt mulțumiți de subvențiile oferite, însă cea mai mare problemă rămâne a fi o informarea slabă în raioane despre oportunitățile de finanțare și apelurile disponibile.
„Una dintre problemele pe care o văd este informarea slabă în raioane despre apelurile de subvenționare și alte proiecte. Am învățat singură unde să caut și cum să solicit sprijin, am pregătit dosarele pentru subvenții. Recent, a fost apelul pentru defrișare, dar încerc să o fac pentru orice apel disponibil la care suntem eligibili. Încurajez și alți fermieri să o facă. Altfel, sunt oportunități pierdute”, a menționat Irina Pintea, tânără fermieră din raionul Rîșcani.
Evident, am discutat și cu fermieri care ar putea forma o a treia tabără, de proprietari agricoli care sunt, în mare parte, mulțumiți și la care, la nivel de raion, spun ei, informațiile sunt furnizate la timp.
De exemplu, Oxana Babac, agricultoare din Telenești, spune că, de-a lungul anilor, a accesat aproape toate măsurile disponibile la Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură pentru care întreprinderea ei era eligibilă – de la subvenții post-investiție și rambursarea accizei la motorină, până la compensații pentru recolta compromisă și subvenționarea dobânzilor la credite.
„În paralel, grație Fondului de Dezvoltare Rurală – Inception Fund, Programului LEADER și GAL Trei Coline, am reușit să obținem granturi ce depășesc 260.000 de lei”. Toată istoria ei o aflați în articolul De la un vis la afacere – antreprenorii care învie satele Moldovei, articol realizat de gal3coline.md.
Astfel, am decis să apelăm la datele oficiale pentru a vedea cum stau lucrurile de fapt.
Datele accesibile public de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar și ale altor programe de sprijin arată că fermierii mici și micro au devenit în ultimii ani principalii beneficiari ai ajutoarelor statului nu doar după numărul de beneficiari, ci și după valoarea totală de subvenții obținute.
Ceea ce a contat a fost să se informeze la timp și să monitorizeze programele disponibile.
Autoritățile menționează că, în ultimii ani au fost oferite peste 8 miliarde de lei pentru susținerea agriculturii și dezvoltării rurale.
Acești bani au fost alocați atât dinFondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FNDAMR), cât șidin Fondul de Intervenție a Guvernului (de exemplu, în 2024 115 milioane de lei din Fondul de Intervenție au fost direcționate pentru a acoperi pagubele produse de ploi torențiale, grindină și vânt puternic în perioada iunie-septembrie 2024).
„În ultimii ani, sectorul agricol a beneficiat de o serie de programe dedicate competitivității și modernizării. În acest interval, au fost alocate aproximativ 8 miliarde de lei, iar bugetul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a înregistrat o creștere de 70% față de anul 2021. Peste 8.000 de fermieri au beneficiat de sprijin financiar, dintre care o treime sunt tineri și femei antreprenoare, iar mai mult de jumătate reprezintă microferme”, a menționatPrim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul evenimentului dedicat Zilei naționale a lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare.
Pentru corectitudine, trebuie să menționăm că resursele FNDAMR nu sunt orientate 100% pentru plăți către agricultori, ci și pentru alte măsuri de dezvoltare rurală (cum ar fi Programul LEADER, susținerea APL (Administrația publică locală), care, nemijlocit, facilitează investițiile în mediul rural.
De exemplu, mijloacele financiare alocate FNDAMR pe parcursul anului 2024 au fost distribuite după cum urmează în următoarea diagramă:
Câţi agricultori avem în Moldova
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), la 1 ianuarie 2025, în Registrul de stat figurau 10.041 de gospodării țărănești (GȚ).
De asemenea, conform Registrului de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, 20.125 de entități (SRL, Societăți pe acțiuni, cooperative etc) au declarat genuri de activitate corespunzătoare domeniului „01 – Agricultură”, conform CAEM.
Cele mai multe întreprinderi agricole sunt înregistrate în municipiul Chișinău (7.661), urmat de raioanele Orhei (986), Hîncești (851), Ungheni (615) și Telenești (604).
Clarificare: În Republica Moldova, o persoană fizică poate fonda o singură gospodărie țărănească (de fermier), în schimb, persoana respectivă poate fi fondator sau asociat în alte forme juridice, de exemplu SRL-uri.
În Republica Moldova, subiecți ai subvenționării în agricultură sau în mediul rural sunt fermierii care se clasifică în următoarele categorii și întrunesc cumulativ următoarele condiții:
- fermier micro – fermier care are cel mult 9 salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei;
- fermier mic – fermier care are cel mult 49 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei;
- fermier mijlociu – fermier care are cel mult 249 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 100 de milioane de lei;
- fermier mare – fermier care depăşeşte cumulativ condițiile stabilite pentru fermierul mijlociu.
Principalii beneficiari ai subvențiilor AIPA pe categorii de fermieri
„În ultimii ani, majoritatea fermierilor au accesat subvenții post-investiționale. De exemplu, în anul 2022 – 72% din fond a fost debursat pentru plată post-investițională; în anul 2023 – 67% ; în anul 2024 – 45%, iar în semestrul I al 2025 – 31%. Dar, aceștia nu sunt beneficiari unici, ci vorbim despre numărul cererilor depuse. Astfel, un beneficiar poate depune simultan cereri la mai multe măsuri”, ne-au menționat reprezentanții AIPA.
În anul 2024, 45% din FNDAMR (1.705 milioane de lei) a fost alocat pentru cererile depuse la forma de subvenționare postinvestițională.
Pentru aceste 45%, suma achitată și numărul fermierilor pe categorii, în 2024, este prezentată în următorul tabel:
Dacă e să realizăm un bilanț analizând numărul de beneficiari unici de subvenții, și nu după numărul cererilor, la eliminarea dublurilor, datele oferite de AIPA pentru ultimii trei ani arată o următoare distribuție a subvențiilor pe categorii de fermieri:
Aceste date denotă o tendință de creştere a cotei şi de concentrare a subvențiilor în rândul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici la capitolul număr, care reprezintă segmentul dominant al beneficiarilor în toți cei trei ani analizați.
În 2022, acestea cumulau aproximativ 76% din totalul întreprinderilor subvenționate, iar deja în 2024 ponderea lor a crescut la peste 87%, ceea ce arată o orientare a politicilor de sprijin anume spre fermele de dimensiuni reduse și spre antreprenorii agricoli aflați în fază de dezvoltare.
Aceasta combate tezele precum că de subvenții ar beneficia în special gospodăriile mari.
În contrast, întreprinderile mijlocii și mari au înregistrat o scădere treptată a ponderii (la număr), indicând că accesul la subvenții este mai degrabă în favoarea categoriilor vulnerabile, pentru stimularea modernizării și diversificării bazei productive în mediul rural.
Dacă e să analizăm datele din 2023 privind beneficiarii AIPA după suprafețele gestionate:
- 79,8% au fost fermierii cu o suprafață de până la 100 ha
- 10,9% au declarat că dețin între 101 și 300 de hectare
- 5,2% din solicitanți între 301 și 600 de hectare
- 9% dintre fermieri dețin între 601 și 1.500 de hectare
- şi doar 1,3% dintre solicitanți au indicat suprafețe în gestiune de peste 1.501 de hectare.
Un alt mit: Fermierii mari au accesat mai mulți bani din subvenții
Totuși, există opinia precum că fermierii mari ar accesa subvenții cumulativ mult mai mari decât toți fermierii mici.
Pentru a determina dacă acest lucru este adevărat, am analizat sumele virate de AIPA în conturile celor patru categorii de fermierii în ultimii trei ani (2022-2024) în funcție de numărul de beneficiari unici ai subvențiilor post-investiție.
În 2022, cele mai mari două categorii – micro și mici – au atras împreună 439,8 milioane lei, adică aproximativ 70% din totalul plăților post-investiție (674,36 milioane lei cumulate pe toate categoriile).
Cei mijlocii au încasat 162,3 milioane lei, iar marile ferme – 72,24 milioane lei. Distribuția arată un sistem orientat cel mai mult către companiile mici, cele mijlocii și mari având cote minoritare.
Cota firmelor mijlocii scade ușor la 148,72 milioane lei, iar a celor mari se mențin la 69,26 milioane lei. Structura se concentrează și mai mult spre beneficiarii mici și foarte mici.
În 2024, volumul total al plăților scade în toate categoriile, dar cel mai puternic la mijlocii și mari. Fermierii Micro și cei mici primesc 436,99 milioane lei, ceea ce înseamnă aproximativ 81% din totalul plăților (544,63 milioane lei).
Volumul alocat fermierilor mijlocii se prăbușeşte la 57,75 milioane lei, iar la cei mari ajung doar 49,89 milioane lei – cele mai mici valori din ultimii trei ani.
Astfel, putem concluziona că fermierii micro și mici absorb constant cea mai mare parte a subvențiilor, de la 70% în 2022 la peste 80% în 2024.
Unde sunt cei mai mulți beneficiari
Pentru mulți fermieri, o întrebare rămâne mereu deschisă: „Cum se distribuie subvențiile în țară? Ce se întâmplă în raionul meu, dar și în raioanele vecine?”
Imaginea de ansamblu realizată datorită datelor disponibile la AIPA pentru anul 2024 arată diferențe între raioane și structura categoriilor de întreprinderi beneficiare – micro, mici, mijlocii și mari.
În partea inferioară a clasamentului se află raioanele unde numărul beneficiarilor este foarte redus:
- Bălți – 4 beneficiari (2 micro, 1 mic, 1 mijlociu, 0 mari)
- Dubăsari – 35 beneficiari (19 micro, 13 mici, 3 mijlocii, 0 mari)
- Basarabeasca – 53 beneficiari (45 micro, 5 mici, 3 mijlocii, 0 mari)
- Vulcănești – 56 beneficiari (33 micro, 9 mici, 12 mijlocii, 2 mari)
- Leova – 67 beneficiari (48 micro, 18 mici, 0 mijlocii, 1 mare).
Programe de sprijin în agricultură și mediul rural
Amintim că, pe lângă sprijinul AIPA, fermierii pot accesa în prezent programe de sprijin financiar și facilități gestionate de principalele instituții din domeniu:
- Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA)
- Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA)
- Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD – destinat suportului exclusiv a întreprinderilor micro, gospodăriilor din mediul rural și proiectelor susținute de APL.
- UCIMPA: Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) și Proiectul Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI).
În sectorul agrar mai sunt şi alte programe și proiecte orientate de exemplu exclusiv pe sprijinul gospodăriilor casnice și producătorilor ce au până la 50 de hectare de teren în proprietate. Unul dintre ele este IFAD.
În cei 25 de ani de activitate, bugetul total al proiectului de care a beneficiat sectorul agricol se cifrează la circa 266,8 milioane dolari, dintre care IFAD a investit circa 146,5 milioane dolari, inclusiv 24,4 milioane dolari sub formă de granturi nerambursabile.
Potrivit IFAD , numărul beneficiarilor direcți a ajuns la 3400, inclusiv 550 de fermieri au beneficiat de suport pentru infrastructuri de irigare, 1250 au fost susținuți prin diferite echipamente, iar 1 600 tineri și femei și-au dezvoltat afacerile.
În plus, 6.200 de producători agricoli au fost instruiți în diferite aspecte ale businessului agricol.
O altă sursă este de sprijin pentru sectorul agrar este Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), ce oferăinstrumente financiare ieftine pentru producătorii agricoli din țară.
Instituția menționează că în perioada ianuarie 2020 – 30 septembrie 2025, 2 196 de fermieri unici au beneficiat de suportul instituției, fiindsemnate 2 612 contracte de vânzări în rate.
Valoarea sprijinului acordat prin intermediul ADMA (în special pentru achiziția de tehnică agricolă și tehnologii moderne) în perioada 2020 – septembrie 2025 depăşeşte 2,37 miliarde de lei.
Analiza datelor pe câteva instituţii ce oferă asistenţă arată că, în pofida percepției publice conform căreia fermele mari ar domina accesul la resurse financiare, sistemul de subvenționare din Republica Moldova, în ultimii ani este orientat predominant spre fermele micro și mici.
Acestea reprezintă majoritatea covârșitoare a beneficiarilor și absorb, constant, cea mai mare parte a fondurilor – aproximativ 70% în 2022 și peste 80% în 2024, la capitolul.
Continuarea acestui model poate accelera modernizarea sectorului, însă rămâne necesară o atenție egală pentru toate segmentele de fermieri, astfel încât mecanismele de sprijin să răspundă proporțional nevoilor agriculturii naționale, racordate la realitățile pieței.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media în Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.
Comentarii