Istoria de creditare a multor legumicultori e rea din cauza calamităților care în unii ani îi lasă fără recolte, apoi, chiar dacă situația în următorul an e bună, iar legumicultorii își achită creditele, nimeresc în lista neagră a băncilor și nu mai pot lua credite de la bănci.
Problema accesului la finanțare pentru legumicultori și distorsiunile create de calamitățile naturale au fost expuse pe larg în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului „Dezvoltare Agricolă Durabilă”, desfășurat în perioada martie 2024 – decembrie 2025, unde au fost prezentate recomandările elaborate de JICA și ADMA în parteneriat cu legumicultorii din Asociația APEL.
Acestea aduc în atenția autorităților urgența reformării mecanismelor de creditare și garantare.
În general, istoria de creditare a multor producători agricoli nu reflectă capacitatea lor economică, ci șocurile repetate provocate de secetă, îngheț, ploi torențiale și grindină.
În anii cu pierderi masive, fermierii nu reușesc să ramburseze la timp creditele, iar acest lucru îi penalizează definitiv în sistemul bancar.
Chiar dacă, în anul următor, situația se îmbunătățește și își achită datoriile, producătorul „ajunge în lista neagră a băncilor”, iar accesul la credite devine, practic, imposibil.
Această realitate blochează investițiile, retehnologizarea și expansiunea fermelor, iar impactul este resimțit mai ales de tinerii care vor să înceapă o afacere.
Necesitatea unui fond de garantare adaptat agriculturii
Tinerii fermieri intră în sector fără terenuri sau bunuri ce pot fi gajate. Au nevoie de un mecanism prin care statul să preia o parte din risc, iar băncile să fie dispuse să finanțeze investițiile lor.
Un fond de garantare dedicat, alimentat din surse publice și private, ar crea premisele unei dezvoltări stabile în horticultură și ar reduce presiunea provocată de anii agricoli dificili.
În lipsa unei astfel de structuri, legumicultorii rămân captivi între două extreme: imposibilitatea de a accesa credite bancare și costurile foarte mari ale microcreditării.
Împrumuturile scumpe de la companiile de microcreditare și riscurile asupra sectorului
Blocajul bancar îi împinge pe fermieri spre companiile de microcreditare, unde dobânzile sunt mult mai mari, iar comisioanele suplimentare se acumulează rapid.
Pentru o afacere sezonieră, dependentă de vreme, astfel de împrumuturi devin riscante.
Apare un cerc vicios: pentru a continua activitatea, fermierii iau credite scumpe, iar presiunea financiară le limitează investițiile, competitivitatea și rezistența la șocuri. Pe termen lung, întregul sector legumicol devine fragil.
Recomandările formulate de JICA și ADMA împreună cu legumicultorii din APEL
Aceste recomandări vizează o reformă profundă a accesului la finanțare, astfel încât legumicultorii să nu fie penalizați pentru fenomene asupra cărora nu au control.
1. Acces mai bun la resurse financiare
1.1. Recomandări privind programele guvernamentale
- includerea sectorului horticol printre domeniile țintă ale programului AGGRI;
- creșterea alocărilor în programele de subvenții AIPA pentru acoperirea costurilor de planificare a afacerilor, pregătirea cererilor și dobânzilor la împrumuturile investiționale.
1.2. Recomandări privind garanțiile de stat
- consultări între MAIA și Ministerul Dezvoltării Economice pentru majorarea valorii maxime a garanțiilor din Facilității de Garantare a Creditelor;
- creșterea ratei de acoperire a garanțiilor oferite de ODA pentru investițiile agricole.
1.3. Recomandări pentru sectorul financiar și instituții
- extinderea portofoliului financiar al ADMA, cu accent pe fermierii mici și mijlocii;
- dialog cu băncile pentru utilizarea registrului garanțiilor mobiliare, inclusiv pentru utilaje;
- produse de creditare adaptate fermierilor mici și mijlocii;
- perioade de rambursare mai lungi;
- majorarea plafonului maxim al împrumuturilor pentru investiții.
Sectorul legumicol dispune de potențial, dar vulnerabilitățile cauzate de calamități și de modul în care acestea afectează istoricul de creditare blochează modernizarea și accesul la resurse financiare.
Fără un fond de garantare specific agriculturii și fără produse bancare adaptate riscurilor climatice, mulți fermieri rămân excluși din sistemul financiar.
Recomandările prezentate oferă o cale de acțiune. Aplicarea lor ar permite ca finanțarea să devină un sprijin pentru dezvoltare și nu o barieră care limitează șansele celor care asigură siguranța alimentară a țării.
Acestea vor fi transmise către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar reprezentanții MAIA prezenți la eveniment au menționat că le vor analiza în mod prioritar în scopul identificării soluțiilor.
Comentarii