Cireșul este una dintre speciile pomicole strict dependente de alternanța anotimpurilor. Intrarea în repaus vegetativ toamna și ieșirea din acesta primăvara sunt procese fundamentale pentru supraviețuire, înflorire și producție.
Tocmai de aceea, descoperirea unui genotip de cireș (Prunus avium) care nu intră în repaus vegetativ a atras atenția cercetătorilor și deschide o discuție importantă pentru viitorul pomiculturii.
Un studiu publicat recent într-o revistă științifică de profil descrie un caz rar: un cireș care continuă să crească activ în perioadele în care, în mod normal, pomii își formează mugurii și își opresc dezvoltarea.
Ce înseamnă „creștere continuă”
În condiții normale, cireșul își încheie creșterea vegetativă la sfârșitul verii sau începutul toamnei. Are loc diferențierea mugurilor, lăstarii se maturizează, iar pomul intră într-o fază de repaus profund, necesară pentru a rezista la temperaturile scăzute și pentru a asigura o înflorire uniformă primăvara.
Genotipul descris în studiu se comportă diferit. Acesta nu formează muguri de repaus în toamnă și continuă să emită lăstari noi, inclusiv în condiții de zi scurtă și temperaturi mai scăzute.
Practic, mecanismul biologic care oprește creșterea vegetativă nu mai funcționează normal.
Cum a apărut acest genotip
Cireșul cu creștere continuă nu provine dintr-un program de ameliorare pentru producție. El a fost obținut în urma autofertilizării unei varietăți locale din Spania, iar embrionii au fost salvați și crescuți în laborator, prin tehnici in vitro.
Această abordare a permis apariția unor combinații genetice rare, care în mod obișnuit nu s-ar fi menținut în condiții naturale. Cercetătorii consideră că nivelul ridicat de consangvinizare a favorizat apariția acestui fenotip neobișnuit.
Ce au descoperit cercetătorii la nivel genetic
Analizele moleculare s-au concentrat pe genele DAM, cunoscute pentru rolul lor în controlul repausului vegetativ la speciile pomicole.
La piersic, lipsa repausului este asociată cu mutații majore în aceste gene. În cazul cireșului analizat, nu au fost identificate deleții sau modificări structurale evidente.
În schimb, s-au observat diferențe importante în nivelul de expresie al genelor, suficiente pentru a deregla intrarea în dormanță.
Pe scurt, pomul deține mecanismul genetic al repausului, dar acesta nu mai este activat corect.
Este acest tip de cireș util pentru fermieri
Nu, în forma actuală. Un cireș care nu intră în repaus vegetativ este foarte sensibil la îngheț, are o creștere dezechilibrată și nu poate fi exploatat economic în condițiile climatice din regiunea noastră.
Valoarea lui este strict științifică. Acest genotip reprezintă un model de studiu pentru a înțelege cum este controlat repausul vegetativ și cât de flexibil este acest proces din punct de vedere genetic.
Schimbările climatice afectează tot mai puternic speciile pomicole cu cerințe ridicate de frig. Ierni mai blânde, fluctuații bruște de temperatură și primăveri timpurii duc la probleme de înflorire, legare și stabilitate a producției.
O mai bună înțelegere a repausului vegetativ poate contribui, în timp, la:
- soiuri cu cerințe mai reduse față de necesarul de frig;
- o adaptare mai bună la ierni instabile;
- pornire mai sigură în vegetație primăvara, cu risc mai mic de pierderi.
Cireșul cu creștere continuă este o piesă-cheie în cercetarea modernă. Studiile de acest tip arată că repausul vegetativ nu este un mecanism rigid, ci unul complex, controlat genetic și influențat de mediu.
Pe termen mediu și lung, aceste cercetări pot sta la baza unor soiuri de cireș (Prunus avium) mai bine adaptate la clima actuală, cu producții mai stabile și riscuri mai mici pentru fermieri.
Comentarii