În satul Cenac, raionul Cimișlia, familia Zmeu a reușit, în ultimii ani, să transforme o fermă tradițională într-o exploatație modernizată, cu infrastructură nouă și efectiv în creștere, datorită sprijinului obținut prin proiectul AGGRI.
Ferma este administrată de capul familiei, împreună cu cei trei fii ai săi și familiile acestora, alături de o echipă de angajați.
Mihai Zmeu spune că acesta este primul proiect prin care au accesat finanțare pentru dezvoltare.
Deși oficial, cu autorizație, ferma activează din 2019, activitatea agricolă a început încă din 2007, când familia a pus bazele unei gospodării mixte, lucrând terenuri agricole și crescând primele animale.
Inițial, accentul a fost pus pe culturile de câmp, pe o suprafață de circa 800 de hectare, iar ulterior a apărut ideea dezvoltării sectorului zootehnic.
„Am pornit cu terenuri agricole și câteva vaci. Nu erau de rasă, erau mai mult metiși, cu producție mai mică. Dar am crescut treptat și am vrut să ducem lucrurile la un alt nivel”, povestește administratorul fermei, Mihai Zmeu.
Investiții complexe, de la grajd reconstruit la efectiv nou de animale
Sprijinul obținut prin AGGRI a permis o transformare aproape completă a fermei. Investițiile au vizat atât infrastructura, cât și partea de tehnologie și genetică.
Astfel, vechiul grajd, rămas încă din perioada sovietică, a fost reconstruit și adaptat cerințelor moderne.
Clădirea a fost izolată cu panouri sandwich, pardoseala a fost betonată, iar spațiul a fost reorganizat pentru a integra sisteme noi de întreținere.
„Am păstrat doar structura de bază. În rest, totul a fost refăcut. Am montat covorașe pentru confortul animalelor, ventilatoare pentru aerisire, sistem de prindere la frontul furajer. Am încercat să creăm condiții cât mai bune”, explică fermierul.
În paralel, a fost construită de la zero și sala de muls, dotată cu echipamente moderne, care permit mulgerea simultană a până la 20 de vaci.
Un alt element important a fost instalarea unui sistem de colectare și răcire a laptelui, inclusiv un tanc frigorific de capacitate mare, care permite păstrarea calității producției.
Pe lângă infrastructură, investiția a inclus și procurarea a 101 juninci din rasa Holstein, recunoscute pentru productivitatea ridicată.
„Am vrut să schimbăm și partea de genetică. Vacile pe care le aveam dădeau în jur de 20 de litri pe zi. Acum, cu Holstein, ajungem la 35-45 de litri pe cap de animal”, spune Mihai Zmeu.
Productivitate mai mare și procese mai eficiente
Schimbările se văd deja în activitatea zilnică a fermei. Dacă anterior procesul de mulgere era mai lent și mai dificil, noile echipamente au redus semnificativ timpul de lucru și au crescut eficiența.
„Înainte, mulsul dura mult mai mult și era mai complicat. Acum, procesul este mai rapid, mai sigur și mai organizat. Se simte diferența”, afirmă fermierul.
Creșterea efectivului și a productivității a dus și la majorarea volumului de lapte obținut zilnic.
„Dacă înainte aveam în jur de 500–600 de litri pe zi, acum ajungem la o tonă și urmează să creștem în continuare, odată ce aducem toate animalele”, explică el.
Totodată, condițiile îmbunătățite au un impact direct asupra stării animalelor.
„Dacă vaca este hrănită corect, are confort și nu este stresată, atunci și producția este alta. Asta se vede imediat”, adaugă fermierul.
Gestionarea dejecțiilor și utilizarea lor în agricultură
Un alt element important al proiectului a fost construcția unui bazin de acumulare a dejecțiilor, cu o capacitate de 3000 m³. Acesta permite colectarea și stocarea gunoiului de grajd pentru o perioadă de până la 180 de zile.
Ulterior, dejecțiile sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole ale fermei.
„Practic, închidem ciclul. Colectăm, depozităm și apoi folosim în câmp. Este și eficient și corect din punct de vedere agronomic”, explică domnul Zmeu.
Despre procesul de aplicare la proiect
Pentru familia Zmeu, aflată la primul proiect de acest tip, procesul birocrtaic a fost cea mai dificilă etapă.
„Nu a fost ușor, mai ales la partea de acte. Sunt multe autorizații și documente necesare. Pentru cineva la început de drum, pare complicat”, recunoaște fermierul.
Totuși, experiența acumulată pe parcurs a schimbat percepția.
„După ce începi și intri în proces, lucrurile devin mai clare. Nu mai par atât de complicate”, adaugă el.
Despre colaborarea cu echipa proiectului, fermierul vorbește pozitiv, menționând că suportul primit a fost important în implementarea investiției.
Planuri de viitor
În prezent, laptele este livrat către procesatori, însă pe termen mediu, familia își propune să dezvolte și propria linie de procesare.
„Ne-am dori să ajungem să procesăm laptele. Poate la început la scară mai mică, dar totuși ar fi o plus valoare”, spune Mihai Zmeu.
În același timp, sunt luate în calcul și investiții în energie regenerabilă, în special panouri fotovoltaice, pentru a reduce costurile operaționale.
Pentru alți fermieri care se gândesc să acceseze proiecte similare, recomandă ferm că merită de încercat.
„Eu le-aș recomanda să aplice fără ezitare. Nu este ușor, dar este posibil, doar cei care încearcă reușesc”, spune fermierul.
Programul de granturi AGGRI este realizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.
Prin granturile oferite, proiectul contribuie la modernizarea infrastructurii agricole, creșterea competitivității fermelor și reducerea impactului climatic al activităților zootehnice.
Găsiți detalii pe acest link.
