În ultimii ani, discuțiile despre genetică, ameliorarea plantelor și noile tehnologii utilizate în agricultură au devenit tot mai frecvente.
Fermierii, procesatorii și consumatorii aud tot mai des termeni precum OMG, CRISPR sau NTG, însă diferențele dintre aceste concepte rămân adesea insuficient explicate.
În contextul schimbărilor climatice, al presiunii asupra producției agricole și al necesității de a dezvolta plante mai rezistente la secetă, boli sau dăunători, noile tehnici genomice capătă o importanță tot mai mare în agricultura mondială.
Ce este un OMG?
OMG înseamnă organism modificat genetic. În cazul plantelor agricole, modificarea genetică presupune introducerea unor gene străine dintr-o altă specie în ADN-ul plantei.
Tehnica utilizată clasic poartă denumirea de transgeneză. Prin această metodă, cercetătorii transferă gene de la o specie la alta pentru a obține anumite caracteristici dorite, precum rezistența la erbicide sau la insecte.
Rezultatul este o plantă cu trăsături care nu ar fi apărut în mod natural și nici prin încrucișări convenționale.
Un exemplu cunoscut la nivel mondial este soia Roundup Ready, creată pentru a rezista la erbicide pe bază de glifosat. Astfel de culturi sunt utilizate pe scară largă în unele state, în special în SUA, Brazilia și Argentina.
În Uniunea Europeană și în Republica Moldova, culturile OMG sunt supuse unor reguli stricte privind autorizarea, cultivarea și etichetarea. Standardele Donau Soja și Europe Soya interzic utilizarea organismelor modificate genetic.
Ce sunt noile tehnici genomice (NTG)?
NTG reprezintă noile tehnici genomice, un grup de metode moderne prin care ADN-ul unei plante poate fi modificat cu mult mai multă precizie.
Spre deosebire de OMG, în cazul NTG nu sunt introduse gene străine provenite de la alte specii. Modificările sunt realizate asupra propriului material genetic al plantei.
Cea mai cunoscută tehnologie utilizată este:
CRISPR-Cas9 – un instrument molecular descris frecvent drept o „foarfecă genetică”, deoarece permite modificarea foarte precisă a anumitor secvențe din ADN.
Prin aceste tehnici pot fi eliminate, activate sau ajustate anumite gene deja existente în plantă.
Specialiștii subliniază că modificările obținute prin NTG ar putea apărea și în mod natural sau prin ameliorare convențională, însă într-un interval mult mai lung de timp.
Un exemplu frecvent menționat este dezvoltarea unui grâu cu toleranță sporită la secetă, caracteristică de interes major pentru regiunile afectate de temperaturi ridicate și deficit de apă.
Din acest motiv, Uniunea Europeană tratează NTG ca pe o categorie distinctă față de OMG, iar cadrul legislativ este încă în proces de definire.
Cele două categorii de NTG: NTG1 și NTG2
Noile tehnici genomice sunt împărțite în două categorii principale: NTG1 și NTG2.
Categoria NTG1
Plantele din categoria NTG1 prezintă modificări genetice considerate echivalente cu cele care ar putea apărea natural sau prin metode clasice de ameliorare.
Aceste plante pot conține:
- până la 20 de modificări genetice;
- eliminări ale unor segmente de gene;
- cisgeneză;
- inserarea a maximum 20 de nucleotide în până la 20 de locuri diferite din ADN.
Conform propunerilor actuale din UE, plantele NTG1 vor necesita etichetare doar pentru semințe și materialul de reproducere vegetală, nu și pentru produsele alimentare rezultate.
Plantele NTG1 sunt considerate echivalente cu plantele convenționale.
Categoria NTG2
Categoria NTG2 include plantele care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru NTG1.
Aceste culturi:
- conțin modificări genetice mai complexe;
- depășesc limita de 20 de modificări genetice;
- includ anumite trăsături considerate sensibile din punct de vedere legislativ.
Plantele cu rezistență la erbicide și capacitatea de a produce substanțe insecticide sunt încadrate automat în categoria NTG2.
Aceste plante vor fi reglementate prin legislația europeană aplicabilă OMG, însă printr-o procedură simplificată de evaluare a riscurilor.
Pe piața globală, produsele NTG2 vor purta: eticheta OMG și eticheta care indică trăsătura NTG a plantei.
Situația culturilor NTG la nivel mondial
Conform raportului privind NTG pentru anul 2026, elaborat de ENGA și The Non-GMO Project, pe piața mondială există deja câteva culturi dezvoltate prin noile tehnici genomice.
În prezent sunt comercializate:
- două soiuri de porumb;
- un soi de afine;
- un soi de roșii.
În paralel, la nivel mondial se află în dezvoltare: 108 culturi NTG aparținând unui număr de 32 de specii agricole.
Cele mai multe proiecte sunt dezvoltate în: SUA – 60 de culturi; China – 13; Argentina – 7; Brazilia – 4.
Aceste cifre arată interesul tot mai mare pentru utilizarea noilor tehnici genomice în agricultură, în special pentru obținerea unor plante mai rezistente la secetă, boli și stres climatic.
O dezbatere care continuă
Discuțiile privind utilizarea NTG în agricultură rămân intense la nivel european. Susținătorii tehnologiei consideră că aceasta poate accelera dezvoltarea unor culturi adaptate schimbărilor climatice și poate reduce utilizarea anumitor inputuri agricole.
În același timp, organizațiile care promovează agricultura fără organisme modificate genetic solicită reguli stricte de trasabilitate, etichetare și monitorizare.
În perioada următoare, deciziile legislative ale Uniunii Europene vor avea un rol important în definirea modului în care culturile NTG vor fi cultivate, comercializate și etichetate pe piața europeană.
Autor: dr. Ela Malai, Director Donau Soja Moldova.
Comentarii