Investiția de 11,8 milioane de dolari anunțată prin proiectul AGGRI pentru reabilitarea și interconectarea sistemelor de irigare din Tețcani, Corjeuți și Beleavinți este privită de fermierii din nordul țării ca pe un nou început al activității lor.
Pentru mulți dintre ei, accesul la apă înseamnă șansa de a reveni la culturi pe care în ultimii ani au fost nevoiți să le reducă sau chiar să le abandoneze din cauza secetei.
Printre cei care au urmărit îndeaproape procesul se numără Ion Arman, producător de cartofi din raionul Briceni și președintele Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare „Irigare Nord”.
Potrivit acestuia, problema apei este una dintre cele mai mari provocări pentru agricultura din regiune.
„De mai mulți ani ne luptăm cu seceta acută. Anul acesta am avut mai multe precipitații, însă nu putem construi o agricultură performantă bazându-ne doar pe noroc și pe vreme. Agricultura are nevoie de apă sigură și stabilă”, spune fermierul.
De la iazuri înnămolite la apă din Prut
În prezent, agricultorii din zonă utilizează infrastructura existentă, însă posibilitățile acesteia sunt limitate. Sistemele vechi se bazau în mare parte pe acumulări de apă care, în timp, și-au pierdut din capacitate.
„Noi am avut apă în niște iazuri care au fost construite cu mulți ani în urmă. În timp, acestea s-au înnămolit și capacitatea lor s-a redus considerabil. Practic, în anumite perioade rămâneam fără sursă de apă atunci când aveam necesitate acută de a iriga”, explică Ion Arman.
Prin proiectul AGGRI, situația urmează să se schimbe radical. Pentru prima dată, fermierii din Tețcani și Corjeuți vor avea acces la apă din râul Prut, iar sistemul modernizat va putea deservi aproximativ 2.000 de hectare.
Semnarea contractului de antrepriză a avut loc la începutul lunii iunie, iar reprezentanții asociației sunt deja implicați în pregătirea șantierului.
„Acum suntem în teren împreună cu antreprenorii care au câștigat licitația. Le arătăm amplasamentele, infrastructura existentă și condițiile din zonă. Sperăm ca lucrările să înceapă cât mai curând”, spune acesta.
Conform contractului, lucrările urmează să fie realizate pe parcursul a doi ani, iar fermierii mizează că sistemul va deveni funcțional în 2028.
Asociația creată pentru a asigura irigarea
Puțini cunosc faptul că proiectul este rezultatul multor ani de muncă și numeroase demersuri făcute de fermieri.
Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare „Irigare Nord” a fost creată în anul 2019, iar de atunci membrii acesteia au continuat să utilizeze și să mențină infrastructura disponibilă.
„Suntem o asociație activă, ne implicăm. Utilizăm sistemul, îl gestionăm și încercăm să-l menținem funcțional de câți ani putem”, afirmă Ion Arman.
El își amintește că procesul de pregătire a proiectului a fost unul complex și de durată.
„Noi am început practic de la zero. Au fost studii de fezabilitate, proiectare, numeroase ședințe și multe probleme administrative care trebuiau rezolvate. S-a muncit foarte mult până să ajungem la etapa de astăzi.”
Potrivit fermierului, implicarea instituțiilor statului și a echipei AGGRI a fost foarte importantă pentru depășirea obstacolelor administrative și tehnice.
Fermierii au contribuit cu 3% din valoarea proiectului
Un aspect pe care Ion Arman îl consideră important este faptul că beneficiarii au participat și financiar la proces.
În prezent, asociația reunește membri care exploatează peste 1.900 de hectare, iar pentru accesarea proiectului aceștia au contribuit cu aproximativ 3% din valoarea necesară etapelor pregătitoare.
„Poate părea o contribuție mică în comparație cu valoarea totală a investiției, dar este important ca și fermierii să participe. Atunci când pui și tu un ban, ai altă atitudine față de infrastructură și ai grijă să fie păstrată și utilizată corect”, explică acesta.
Potrivit lui, implicarea beneficiarilor reprezintă și o garanție că sistemul va fi întreținut corespunzător după finalizarea lucrărilor.
Apa poate readuce culturile cu valoare adăugată
În nordul țării, accesul limitat la apă a influențat direct structura culturilor agricole.
Zona este cunoscută pentru producerea cartofului, dar și pentru cultivarea cepei, morcovului, legumelor și a plantațiilor pomicole. Toate acestea depind de posibilitatea de a iriga în perioadele critice.
„Sunt culturi care au nevoie de apă și unde irigarea influențează direct rezultatul economic”, afirmă Ion Arman.
În propria exploatație, fermierul a fost nevoit să reducă semnificativ suprafețele cultivate cu cartof.
„Cândva aveam 300-400 de hectare de cartof, iar astăzi am ajuns la aproximativ 100 de hectare. Unul dintre motivele principale este lipsa apei. Să faci cartof fără irigare este un risc foarte mare.”
Ion Arman este convins că odată cu apariția noilor surse de apă, agricultura din regiune va deveni mai diversificată.
„Diversificarea va avea loc sută la sută. Atunci când fermierii vor avea acces la apă, vor putea reveni la culturi cu valoare adăugată mai mare și vor avea mai mult curaj să investească.”
În opinia sa, AGGRI reprezintă o investiție în viitorul agriculturii din nordul Republicii Moldova și în capacitatea fermierilor de a produce constant, indiferent de condițiile climatice.
Proiectul AGGRI este realizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.
Prin reabilitarea și modernizarea sistemelor centralizate de irigare, proiectul contribuie la creșterea rezilienței climatice a agriculturii, asigurarea accesului fermierilor la surse sigure de apă și revitalizarea potențialului productiv al terenurilor agricole.
Găsiți detalii pe acest link.
