‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 24 noiembrie, 2024
-0.6 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaSfaturi utile pentru creşterea caprelor şi obţinerea profitului

Sfaturi utile pentru creşterea caprelor şi obţinerea profitului

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Laptele de capră, numit de Hippocrate „lichid miraculos şi esenţa vindecătoare”, are nenumărate beneficii şi o compoziţie asemanătoare laptelui matern. Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria sa greutate corporală.

În plus, aceasta are o prolificitate de excepţie, 3-4 iezişori de 2 ori pe an, şi o longevitate biologică de până la 10-12 ani. De la capră poţi valorifica totul începând cu laptele, blana şi până la carne. Este drăgăstoasă şi adoră să îţi mănânce din palmă.

O adevarată comoară, nepretenţioasă la mâncare şi uşor de crescut. Îi este foame şi sete? Este o treabă pe care o poţi rezolva dimineaţa şi seara cu furajare în jgheaburi şi apă în adăpători. Dacă ai treaba, în timpul zilei poţi pleca, dar dimineaţa şi seara este musai să fii acolo.

‹ adv ›

Dacă ai un mic teren şi îţi plac caprele, află că investiţia nu este deloc mare. De altfel, poţi începe cu câteva capete şi, având în vedere prolificitatea acestora, în doi ani te poţi lăuda cu o mică fermă.

Suprafaţa necesară construcţiei unei ferme de 300 de capre este de circa 2500 metri pătraţi.

În afacerea cu creşterea de capre trebuie să abordăm o tehnologie care să aducă profit, eficienţă economică, drept pentru care un viitor crescător de capre, care doreşte să înfiinţeze o fermă cu caracter comercial, va trebui să fie bine pregătit profesional, să ştie să exploateze la maxim potenţialul genetic al caprelor din ferma sa.

‹ adv ›

Sfatul nostru, al specialiştilor, este să aplicaţi tehnologia de creştere intensivă, care vizează furajarea caprelor la nivelul cerinţelor lor nutriţionale, prin întreţinerea numai în stabulaţie în adăposturi speciale.

Eficienţa acestor exploataţii intensive este dependentă de numărul de exemplare care trebuie să fie de, cel puţin, 300 şi maximum de 2000. Desigur, pot fi înfiinţate ferme şi de 150 de capete, dar profitul va fi semnificativ mai mic.

Adăposturile trebuie să asigure o suprafaţă de doi metri pătraţi şi un volum de 7-8 metri cubi per căpriţă. În interior, adăpostul este împărţit în boxe a câte 48 de capre, care se mulg odată (24 se mulg, 24 se introduc la muls). Mulsul se va face mecanizat, în mod obligatoriu, drept pentru care adăpostul va fi prevăzut cu o sală de muls, la care caprele vor fi introduse prin trei coridoare de acces: unul central şi două laterale. Parametrii de microclimat vor fi controlaţi automat şi se asigură prin ventilatoare, amplasate în coşurile de ventilaţie din tavan.

‹ adv ›

Suprafaţa necesară construcţiei unei ferme de 300 de capre este de circa 2500 metri pătraţi, iar normele europene impun amplasarea acesteia la, cel puţin, 500 metri de localitate, cu posibilitatea racordării la reţeaua de curent electric şi la reţeaua de apă.

Citește aici despre Capra Anglo-Nubiană, rasă ce dă lapte mult, gras și dulce.

Reproducţia la caprine

La caprine, rutul (perioada de împerechere) are caracter sezonier, declanşându-se toamna. Durata rutului este de 36-48 ore, aceasta repetându-se la 17 (10-23) zile.

La o proporţie redusă de animale, rutul poate apărea mai devreme, în lunile iunie-iulie, acestea trebuie identificate, însămânţate, grupate separat, deoarece însuşirea este ereditară şi caprele pot fi folosite în organizarea de fătări extratimpurii.

Intensitatea maximă a rutului este în octombrie-noiembrie, iar în libertate monta naturală are loc pe întreaga perioadă, repartizându-se după principiul: un mascul la 30-40 femele.

Ţapii tineri, cu vârsta de până la doi ani, vor executa numai două monte pe zi – dimineaţa şi seara – pentru evitarea epuizării fizice şi sexuale, obţinerii de produşi neviabili.

Folosirea la reproducţie a ţapilor fără coarne, indiferent de sistemul de montă – naturală sau artificială – se poate face după verificarea atentă a aptitudinilor de reproducţie, pentru evitarea apariţiei cazurilor de sterilitate, hermafrodiţi, nereproductibili etc.

Perioada de gestaţie

Gestaţia la capră durează, în medie, 150 zile, cu variaţii cuprinse între 145 şi 158 zile, în funcţie de precocitatea rasei, vârsta mamei şi data primei fătări, numărul şi sexul produşilor, nivelul de întreţinere etc.

Starea de gestaţie se cunoaşte după absenţa rutului şi dezvoltarea treptată şi asimetria, proeminent pe dreapta, a abdomenului.

Cu, cel puţin, patru săptămâni înainte de fătare, mulgerea trebuie întreruptă pentru pregătirea viitoarei lactaţii şi acumularea de substanţe nutritive necesare dezvoltării fătului.

În cazul în care la unele capre apare secreţia treptată de lapte înaintea fătării, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitelor.

În cazul unor poziţii anormale ale fetusului (distocii) se impune intervenţia specialistului. În adăpost se impune crearea şi menţinerea unui microclimat corespunzător, cu o temperatură de 14-15 grade C, fără curenţi şi umezeală, cu aşternut curat şi bine uscat.

După fătare, la un interval de 1-1,5 ore, animalului i se administrează apă caldă pentru băut sau fiertură de tărâţe şi este lăsat să se odihnească 2-3 zile.

Află mai multe aici despre Cu ce hrănim caprele după fătare pentru sporirea lactației.

Se administrează nutreţ de bună calitate, în cantitate redusă: fân de lucernă sau masă verde, în funcţie de sezon, amestec de concentrate, sare sub formă de bulgăre sau brichete şi apă potabilă la temperatura de 10-15 grade C.

Tehnologia creşterii şi înţărcării iezilor

Intervenţia la fătare constă în îndepărtarea mucozităţilor din jurul nărilor şi de pe corp cu ajutorul unei pânze curate, are şi rol de masaj menit să învioreze şi intensifice circulaţia sanguină periferică.

După 20-30 minute de odihnă, se secţionează, dezinfectează şi leagă ombilicul, la o distanţă de 3-4 cm de abdomen. Dacă nu poate s-o facă singur este ajutat să sugă colostrul, după îndepărtarea primelor picături purtătoare de microorganisme.

În primele 6-12 ore de la naştere, vilozităţile intestinale au o mare capacitate de absorbţie. De aceea, suptul unei cantităţi cât mai mari de colostru în acest interval este foarte important.

În următoarele două-trei zile, această capacitate scade treptat. Suptul colostrului are ca efect mărirea rezistenţei la infecţii. În prima săptămână, iezii pot suge de 20-30 ori pe zi o cantitate totală de 700–800 g/zi, iar la patru-cinci săptămâni cantitatea poate ajunge la peste un kg.

Iezii rămân la mame până la vârsta înţărcării, la circa două luni. În cazul exploatării intensive (pentru producţia de lapte) iezii se separă de mame după 2-4 zile şi sunt crescuţi cu înlocuitori de lapte.

Alimentaţia caprinelor

O particularitate biologică şi, implicit, economică a speciei o reprezintă valorificarea superioară a tuturor categoriilor de nutreţuri: vegetale – masă verde, făinuri, pleavă, paie, siloz, rădăcinoase, frunzare, concentrate, deşeuri tehnice etc.; industriale – tărâţe, făină furajeră, reziduuri microbiologice etc.

Necesarul de furaje depinde de producţia de lapte, urmărită de starea de întreţinere sau fiziologică a animalelor şi de calitatea furajelor.

Caprele nu sunt pretenţioase, însă lacome cu pronunţat simţ preferenţial faţă de anumite sortimente de nutreţuri şi chiar părţi din acestea şi foarte capricioase faţă de starea de igienă a furajelor. Preferă păşunile montane, cu diferiţi arbuşti, frunzele, lăstărişul, muguri de arbori, plante aromate.

De asemenea, resturile de bucătărie, de la grădinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varză, salată, pastă de leguminoase, fructe căzute din pomi. În exploatarea extensivă, în libertate, consumul de ierburi variază de la 5 la 80 la sută.

În condiţii de stabulaţie permanentă în adăpost, cu furajare dirijată, caprele sunt hrănite pe bază de norme şi raţii pentru intensificarea producţiilor lor.

Rasele perfecţionate produc în general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decât greutatea proprie, iar reproducerea este de 155 la sută mai mare.

Vezi aici De ce se nasc iezi slabi, morți sau deficitul de iod la capre.

Boxa cu zona de alimentare, adăpare şi odihnă

Foarte adoptată de către fermieri este soluţia ce priveşte boxele pe pat adânc, constituit din paie sau talaj (de grosime 30-40 cm). Se adoptă, de regulă, boxe multiple, care pot găzdui un grup de animale cu un număr variabil, în funcţie de dimensiunile fermei şi de organizarea sa.

Structura portantă este din oţel zincat, fundaţiile sunt din beton armat cu grinzi perimetrale de jur împrejur, care ţin loc de pereţi şi de limitare a bazinelor de colectare a dejecţiilor.

Instalaţii pentru control

Pentru a garanta maxima funcţionalitate a adăposturilor, mai ales în centre de dimensiuni mari, se recomandă predispunerea tuturor structurilor de gestiune secundare. De exemplu, culoarele de triere a animalelor, de adunare şi culoarele pentru controalele şi tratamentele sanitare.

Fiecare va trebui să conţină toate animalele unei boxe şi să aibă suprafaţa de 0,3 metri pătraţi per capita. Este posibilă dotarea culoarelor cu o aparatură specială de blocare a animalului, care are grijă să-l întoarcă şi să-l imobilizeze, favorizând ulterior toate operaţiunile de gestionare şi control asupra animalelor.

Sursa: Recolta.eu

‹ adv ›
‹ adv ›

4 Comentarii

  1. Buna ziua,
    Suntem la inceput si am cumparat 6 caprite si doi tapi . As dori informatii despe vaccinari si deparazitari.
    Nu ma pricep mai deloc si deja a murit unul din tapi.
    medicii veterinari sa uita la noi si nu ne explica mai nimic, de aceea am ajuns sa incerc sa rezolvam singuri problema asta, pentru ca nu am mai vrea sa moara niciuna.
    va rog sa-mi indicati niste carti care ar putea sa ma ajute.
    Va multumesc

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›