La 22 mai a avut loc primul forum al întreprinderilor moldo-italiene organizat de Ambasada Italiei la Chişinău, Camera de Comerţ Italo-Moldavă şi asociaţia „Cofindustria Moldova”. La eveniment aflăm că în Republica Moldova funcţionează 600 de întreprinderi cu capital italian.
Prin comparaţie, acum câţiva ani, cotidianul francez „Le Monde” scria că în oraşul Timişoara şi suburbiile acestuia funcţionează circa 2000 de firme italiene, iar Bucureştiul numără 22 de mii de întreprinderi cu capital italian. După discursul premierului interimar Iurie Leancă despre necesitatea de a atrage cât mai multe investiţii în RM şi plecarea acestuia, au început discuţiile despre problemele cu care se confruntă italienii.
Corupţia, monopolul, conflictele de interese, legi „europene” nefuncţionale se numără printre impedimentele formulate de către investitorii italieni. Pretenţii serioase au fost adresate Serviciului Vamal al Republicii Moldova, la eveniment fiind prezent şi şeful serviciului Tudor Baliţchi. Mai mulţi oameni de afaceri au formulat o întrebare privind importul utilajului în Republica Moldova. „De ce vameşii moldoveni ignoră certificatele italiene care atestă preţul unui utilaj importat din Italia, considerând că preţul acestuia este mult mai mare? Vameşul are o grilă, de exemplu, de la 10 până la o sută după care estimează, în baza unor criterii neclare, utilajul. Se favorizează astfel actele de corupţie”. Tudor Beliţchi i-a oferit cuvântul unei angajate care a spus că Serviciul Vamal funcţionează conform legislaţiei europene la care oamenii de afaceri italieni au râs copios.
De 22 de ani în Republica Moldova
JURNAL a abordat unii investitori prezenţi la eveniment pentru a afla cum e să faci business în Republica Moldova. În holul hotelului în care a avut loc conferinţa se află multă lume gălăgioasă, oameni care gesticulează, fac mimici. Ei sunt oameni de afaceri italieni. M-a mirat faptul că n-am întâlnit pe nimeni care ar putea să ne vorbească în engleză, dar organizatorii au fost foarte receptivi şi au tradus pentru JURNAL.
Aici îl întâlnim pe Roberto Menici, un italian binevoitor, energic, îmbrăcat în sacou şi adidaşi, de la care aflăm că a deschis o afacere în Republica Moldova acum 22 de ani. Roberto ne spune că este primul italian care a deschis o afacere în Republica Moldova imediat după destrămarea Uniunii Sovietice. Este un pionier, zice. Italianul plantează copaci – mesteceni, sălcii, salcâmi, plopi pe care îi exportă în toată Europa. Firma se mai ocupă cu creşterea plantelor decorative şi de design al landşaftului. Acum cifra de afaceri pe care o înregistrează întreprinderea sa este de un milion de euro pe an. „Am o suprafaţă lângă Bălţi unde cresc copaci. 50 de procente din ce producem vindem aici, iar cealaltă jumătate o exportăm în Europa”.
În Pistoia, regiunea Toscana, oraşul de unde este originar Roberto, toată lumea se ocupă de cultivarea copacilor şi arbuştilor decorativi. Diferenţa este că în Pistoia, cultivarea copacilor decorativi necesită multe îngrăşăminte şi suplimente la sol. În Republica Moldova însă, spune Roberto, pământul este atât de bun încât nu necesită asemenea substanţe. De fapt, acesta este primul motiv pentru care a ales Republica Moldova pentru afacerea sa.
Moldovenii sunt nerăbdători
Omul de afaceri italian conchide că moldovenii, deşi ar putea şi ei să deschidă asemenea afaceri, nu o fac pentru că sunt nerăbdători. „Moldovenii investesc azi, iar mâine vor să aibă profit. Însă eu semăn azi şi vând peste zece ani”.
Roberto ştie să tragă foloase din orice. Este unicul om de afaceri italian care nu se plânge pe birocraţia şi corupţia din Republica Moldova. „Mulţi italieni din regiunea mea au vizitat RM pentru a studia mediul de afaceri de aici şi a deschide o afacere similară. S-au speriat de toată corupţia şi justiţia aservită. Cu atât mai bine pentru mine! Am rămas unicul. Nu am concurenţi!”, spune Roberto.
Se mimează standardele europene
Un alt om de afaceri este Antonio Chessa, se ocupă de cultivarea cerealelor pentru export. Colaborează cu multe companii din Republica Moldova care exportă cereale în Europa. Antonio Chessa se află de şapte ani în Republica Moldova. „În RM sunt probleme legate de democraţie, se mimează standardele europene cu privire la libertatea comerţului. Dacă nu se va ajunge la o libertate economică autentică, va fi foarte greu de atras investiţii. Structurile statului încurajează monopolul. Granturile sunt oferite în mod arbitrar”.
O altă problemă pe care a denunţat-o Antonio este faptul că Republica Moldova nu permite cultivarea cerealelor care nu se află în registrul de stat. „Există culturi cerealiere care se cultivă în toată lumea şi nu ştim de ce în Republica Moldova acestea sunt interzise”, conchide Antonio.
Vom avea mori eoliene?
Francesco Pitrelli ne spune că a venit în Republica Moldova pentru a face un studiu de fezabilitate pentru a iniţia o afacere în domeniul energiei regenerabile. „Intenţionăm să investim în toate ramurile din acest sector: energie eoliană, solară, hidraulică. Am văzut că în Republica Moldova acest tip de energie nu este exploatată. Vrem să fim primii aici. În Italia operăm deja de douăzeci de ani”.
Cifra de afaceri a companiei pe care o reprezintă depăşeşte 15 milioane de euro pe an. Francesco nu se numără printre italienii care se sperie de obstacolele despre care s-a vorbit în prima jumătate a forumului, are intenţii serioase de a aduce primele turbine eoliene în RM şi speră că această muncă nu va fi, de fapt, o luptă cu morile de vânt. „Suntem deschişi pentru provocări. Vrem să folosim energia vântului pentru a produce energie electrică. Sper că, în cinci ani, vom instala turbine eoliene”.
Articol de Vadim Vasiliu
Sursa: ziar.jurnal.md
Comentarii