Exportul de carne în UE rămâne un vis

Regulamentul privind ghişeul unic pentru eliberarea actelor necesare exportului produselor de origine animală, aprobat de Guvern, simplifică doar pe hârtie procedura de obținere a actelor permisive.

Pe 25 septembrie a intrat în vigoare Regulamentul privind ghişeul unic pentru eliberarea actelor necesare exportului produselor şi subproduselor de origine animală, adoptat de Guvern în şedinţa din 16 septembrie.

„Acesta va simplifica procedura de obținere a actelor permisive pentru persoanele fizice și juridice care efectuează exportul producției de origine animală. Astfel, se vor reduce cheltuielile aferente exportului producției de origine animală, dar şi contactul dintre agenţii economici şi funcţionarii responsabili de procesarea documentelor, ceea ce este important în contextul măsurilor anticorupţie”, a argumentat necesitatea adoptării documentului Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Totodată oficialul susţinea că astfel va fi redus timpul de eliberare a actelor permisive.

Numărul documentelor nu s-a micşorat

Potrivit Regulamentului ghişeele unice vor fi instituite în cadrul oficiilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), unde beneficiarii vor depune cererea de eliberare a certificatului sanitar-veterinar completată conform un model publicat de ANSA.

Procedura prevede că din momentul recepționării cererii toată responsabilitatea pentru perfectarea documentelor și întreprinderea acțiunilor care trebuie să finalizeze cu eliberarea certificatului sanitar-veterinar, sunt puse exclusiv în seama ANSA şi a Centrului Republican de Diagnostică Veterinară (CRDV).

Astfel pentru a putea obţine dreptul de a exporta produse şi subproduse de origine animală agentul economic trebuie să obţină următoarele acte permisive:

1. Certificatul sanitar-veterinar (CRDV);
2. Certificatul de conformitate pentru lotul de produse de origine animală (CRDV);
3. Avizul sanitar-veterinar de export (ANSA);
4. Autorizația sanitar-veterinară pentru mijloacele de transport (ANSA).

În plus la toate acestea exportatorul trebuie să deţină şi să prezinte o serie de alte informaţii şi documente precum numărul autorizației sanitar-veterinară de funcționare care la fel este emisă de ANSA sau datele cu privire la transportatorul și unitatea de transport care va efectua exportul produselor, deținerea de către acestea a autorizației sanitar-veterinare a mijloacelor de transport a produselor de origine animală.

Astfel lista documentelor pentru un simplu export este extinsă, iar Regulamentul nu elimină nimic, ci menţine şi reconfirmă nişte documente inutile. În plus chiar dacă obţii toate aceste documente se menţine cerinţa ca la vamă marfa să fie verificată de postul ANSA.

Prevederi nerealiste

Totuşi Regulamentul conţine şi ceva inovator şi anume faptul că obligă medicul veterinar să ridice probele şi să le transmită la CRDV. După care tot fluxul documentar se va face prin email. Specialiştii spun că acestea este puţin probabil că va funcţiona, aşa cum nu funcționează aceleași cerințe stabilite de Regulamentul cu privire la ghişeul unic pentru exportul produselor fito-sanitare, adoptat de Guvern la finele anului trecut.

Procedurile stabilite de Regulament par să fie total nerealiste şi neaplicabile. Astfel Regulamentul obligă medicii veterinari să transmită probele în decurs de 24 ore la CRDV.

În condiţiile în care de regulă medicii veterinari spun că n-au auto, benzină, colaboratori etc. În practică exportatorii pot aștepta ca medicul veterinar să le ducă probele la CRDV, dar aceasta va dura multe zile, aşa că cel mai probabil ei singuri se vor duce la CRDV, respectiv contactul dintre agenţii economici şi funcţionarii responsabili de procesarea documentelor este asigurat.

O altă prevedere nerealistă este faptul că CRDV este obligată ca în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la recepționarea probelor: să efectueze analizele de laborator necesare; să perfecteze raportul de încercări; să emită şi să expedieze Certificatul de conformitate prin poșta electronică în adresa ANSA, medicului care a prelevat probele, autorității vamale teritoriale prin care se va efectua exportul și solicitantului certificatului sanitar-veterinar, iar documentele în original – prin poștă sau curier în adresa subdiviziunii ANSA.

Specialiştii de la CRDV ne-au declarat că de exemplu certificatul de conformitate nu poate fi eliberat mai devreme de şapte zile. Aceste date au fost confirmate parţial şi de Vitalie Porcescu, șeful Direcției supravegherea unităților de producere a alimentelor de origine animală a ANSA.

„În conformitate cu normele europene, probele prezentate sunt investigate în dependenţă de parametrii ceruţi. Astfel rezultatele pot fi şi în cinci şi în şase şi în şapte şi în nouă zile, iar cazuri când acestea sunt pozitive şi o perioadă mai îndelungată. Noi am făcut propuneri ca termenele să fie diferite, dar acestea nu au fost luate în calcul de către autori”, a precizat Porcescu.

Piaţa UE rămâne inaccesibilă

Şi producătorii şi procesatorii de carne sunt sceptici în privinţa utilităţii acestui ghişeu.

„Ce folos din acest document dacă nu putem exporta producţia nicăieri. Ruşii au impus restricţii, pe piaţa Ucrainei nu suntem competitivi pentru că preţurile sunt cu mult mai mici şi au impus şi o taxă de protecţie, iar pe piaţa UE nu avem deloc acces. Pentru a putea exporta pe piaţa UE, Moldova trebuia să armonizeze o serie de acte normative şi standarde. Acest lucru era prevăzut pentru perioada 2011-2013, dar nici acum nu s-a realizat”, a declarat Maria Pascova, director al întreprinderii Carne-Sud din Taraclia.

Citește și: Jumătate din fabricile avicole din Moldova s-au închis

Leonid Sidorov, specialist în cadrul companiei Rogob spune şi el că deocamdată exportul produse de origine animalieră în spaţiul UE este imposibil, iar Regulamentul a fost adoptat mai degrabă pentru a raporta cuiva că Moldova a avansat.

Potrivit lui Sidorov principala barieră este lipsa unui laborator specializat, care să fie dotat şi certificat conform cerinţelor internaţionale. În al doilea rând este faptul că fermele noastre nu deţin certificările necesare care să confirme calitatea producţiei.

„Avem doar câteva avicole care ar putea obţine certificatele necesare pentru a putea exporta carne în stare refrigerată. De ferme de porci nici vorbă. În condiţiile în care noi nu putem prezenta certificate de origine animală pentru carnea autohtonă, apoi este clar că nu poţi să o exporţi”, constată specialistul.

Sidorov mai susţine că piaţa din Rusia este atractivă pentru exporturile de carne, dar aici riscurile sunt mari, pentru că în orice moment te poţi trezi că eşti blocat.

Datele statistice relevă că Republica Moldova importă de aproape două ori mai multă carne decât exportă, iar principala piaţă de desfacere a fost Rusia şi Belarus.

În acelaşi timp în primele şase luni ale acestui an exportul de carne şi preparate din carne s-a redus de aproape nouă ori. Principalul factor fiind restricţiile impuse de Rusia şi Belarus la exportul de carne.