În pomicultura durabilă, după intrarea pomilor de măr în rod, se aplică tăieri de producţie. Datorită acestor tăieri, coroana se întreţine sub aspect structural mai echilibrat, datorită distribuţiei mai raţionale în cadrul ei a macrostructurii vegetative şi microstructurii roditoare. Această legitate permite de a înregistra un raport favorabil între procesele de creştere şi fructificare, în conformitate cu particularităţile biologice ale asociaţiilor soi/portaltoi cultivate şi obţinerea unor producţii înalte, constante şi de o calitate competitivă. Prin tăierile efectuate, pomii se încadrează şi se menţin în parametri recomandaţi pentru astfel de coroane, semischeletul şi ramurile de rod se întineresc permanent, asigurându-se un raport raţional între macrostructura vegetativă şi microstructura roditoare (fig. 1).
Esenţa tăierii de fructificare constă în normarea încărcăturii de fructe în funcţie de starea generală a pomilor şi gradul de asigurare cu substanţe de nutriţie. La începutul perioadei de fructificare pomii tineri produc un număr mic de muguri de rod, iar creşterile anuale sunt viguroase. În perioada dată, tăierile se limitează la suprimarea ramurilor de prisos (cu creştere erectă, ce îndesesc coroana), evitându-se scurtările ce pot provoca îndesirea coroanei. 0 tăiere mai amplă a pomilor poate amâna intrarea în plină rodire. Se recomandă, ca în perioada respectivă, creşterile anuale să fie dirijate prin înclinări şi arcuiri, pentru sporirea gradului de garnisire cu muguri de rod. Tăierile de fructificare se iniţiază, când se înregistrează o diminuare a vigorii de creştere a pomilor, iar formaţiunile de rod sunt în curs de epuizare.
Soiurile cu tipul I de fructificare se caracterizează printr-o excitabilitate foarte înaltă şi o capacitate de lăstărire foarte joasă. Lipsa ramificaţiilor de ordine superioare impune coroanelor un volum mai redus de fructificare (fig. 2).
Migrarea rodului spre părţile periferice ale coroanei decurge mai lent, iar durata de viaţă a formaţiunilor fructifere este mai mare, comparativ cu celelalte soiuri. Veriga principală a tăierilor de producţie la soiurile cu tipul I de fructificare constă în păstrarea tuturor ramurilor anuale formate pe axul central, alte elemente ale coroanei, pentru sporirea volumului productiv şi renovarea ramurilor de schelet, pe care sunt inserate ramuri scurte de rod şi forte puţine ramificări de semischelet. La soiurile date (Starkrimson, Starkspur Red Delicious, Granny Smith Spur, Red Chief, Super Red Chief, etc.), pomii se recomandă de a fi conduşi ca piramidă mixtă cu volum redus. La pomii tineri tăierile de producţie sunt reduse. În unele cazuri, după 3-4 fructificări, şarpantele bazale concurează cu axul central, devenind egale cu el, sau, uneori, chiar depăşindu-l. Pentru menţinerea echilibrului fiziologic şi forma bazitonică a coroanei, se recomandă ca primele tăieri de reîntinerire a ramurilor de schelet de efectuat în perioada respectivă. Aceasta se obţine prin tăierea de transfer la o ramificare laterală, viguroasă, cu poziţie spaţială favorabilă şi amplasată în treimea bazală a şarpantei. Crescând ca prelungirea ramurii de schelet, se formează consecutiv ramuri de rod pe lemn de 2-3 ani, iar fructificarea continuă timp de 6-7 ani. Cu înaintarea în vârstă, ramurile de rod se epuizează şi, ca rezultat, fructe calitative se formează pe ramurile cu vârsta de 2-5 ani. Pentru a menţine un echilibru fiziologic şi o fructificare constantă, pe întreaga lungime a ramurii de schelet, se efectuează tăieri periodice de reducţie la lemn în vârsta 3-5 ani, cu transfer la o ramificare laterală.
Concomitent cu renovarea zonei productive, prin tăierile de reducţie asupra ramurilor de schelet se contribuie la formarea lăstarilor în partea inferioară a coroanei, care ulterior se dezvoltă în ramuri de garnisire şi de semischelet. În rezultatul tăierilor mai puternice, se intensifică procesele fiziologice în partea superioară a şarpantelor, ce permite de a le garnisi pe întreaga lungime cu creşteri anuale. Revigorarea ramurilor ce fructifică se efectuează prin renovarea periodică a semischeletului la nivelul unui pinten sau smicea. Pentru garnisirea scheletului cu ţepuşe noi, prelungirile şarpantelor şi a unor ramuri anuale se expun scurtării la 1/3-1/2 din lungime. Concomitent cu scurtarea ramurilor de schelet se renovează vetrele de rod, care au fructificat pe parcursul a 3-5 ani, prin tăieri de transfer la un pinten sau ramificare vegetativă, situată în partea bazală a coroanei. În cazul când cantitatea vetrelor de rod este în exces, se recomandă rărirea lor. De regulă, tăierele de renovare şi rărire a vetrelor de rod se efectuează în anii cu număr exagerat de muguri floriferi în coroană. În cazul în care cantitatea ramurilor de semischelet în coroană este în exces, acestea se renovează eşalonat cu ciclul de 4-5 ani, prin transfer la o ramificaţie laterală, la o formaţiune de rod, sau în cazul când cele din urmă lipsesc la un cep cu lungimea de 2-3 cm. Lungimea cepului se stabileşte în funcţie de vigoarea de creştere a ramurii la care se intervine. Tăierile în cauză dau naştere la noi creşteri anuale, care pe parcursul a 4-5 ani se transformă în ramuri de semischelet. Cu vârsta, la soiurile spur, renovarea formaţiunilor de rod nu se bazează pe ramurile de semischelet, ci pe regenerarea şarpantelor pe lemn în vârstă mai mare de 5 ani, prin transfer la o ramificare laterală. În rezultat, se realizează formarea unor ramuri anuale mai viguroase pe şarpante şi se reînviorează procesele fiziologice din coroană.
Fără aceste tăieri de reîntinerire, baza ramurilor de schelet se degarniseşte rapid, apare un dezechilibru între creştere şi fructificare şi producţia obţinută este de o calitate inferioară. Pomii soiurilor Goldspur şi Yellospur Delicious au unghiuri de inserţie ale ramurilor de semischelet largi, excitabilitatea mugurilor înaltă şi capacitatea de formare a lăstarilor mijlocie. Formaţiunile de rod, în majoritate, sunt situate pe ramurile de semischelet. Din aceste considerente pomii altoiţi pe portaltoiul M26, MM106, se recomandă să fie conduşi după sisteme fusiforme. Datorită ramificării mai puternice, coroana pomilor se supraîncarcă cu muguri de rod într-o perioadă mai restrânsă de timp, fiindcă fructifică şi pe ramuri anuale. Baza tăierii de fructificare la astfel de asociaţii soi/portaltoi o constituie renovarea ramurilor de semischelet cu ciclul de 3-4 ani. Scurtarea acestora se efectuează la lemn de 3-4 ani prin transfer la o ramificaţie laterală sau la un cep cu lungimea de 34 cm.
La soiurile cu tipul II de fructificare, care au un grad de ramificare mai înalt, faţă de tipul spur, majoritatea formaţiunilor de rod (pinteni, ţepuşe, burse, mai rar vetre de rod şi nuieluşe) sunt amplasate pe ramurile de semischelet cu vârsta de 2-5 ani. Volumul zonei productive se majorează mai încet şi migrează mai lent spre periferia coroanelor. Ramurile anuale, preconizate pentru a deveni elemente de semischelet, se lasă să crească liber, până se garnisesc normal cu ramuri de rod. Tăierile de fructificare se efectuează prin înlocuirea eşalonată a ramurilor de semischelet cu vârstă peste 35 ani, încât să exise mereu pe pom semischelet de 2-5 ani, în funcţie de încărcătura cu muguri floriferi.
La soiurile cu tipul III şi IV de fructificare, formaţiunile de rod sunt situate preponderent pe ramuri de semischelet relativ lungi, cu vârsta până la 3-4 ani, care, sub greutatea fructelor, se arcuiesc şi se epuizează. Ca urmare, veriga principală a tăierilor de fructificare constă în reîntinerirea ciclică a ramurilor de semischelet la lemn cu vârstă de 3-4 ani cu anumite specificaţii, condiţionate de particularităţile biologice ale asociaţiilor soi/portaltoi şi încărcătura cu muguri floriferi.
La majoritatea soiurilor cu tipul III de fructificare mugurii de rod sunt amplasaţi preponderent pe ramuri semischelet cu vârsta de 1-4 ani, iar tăierile de fructificare constau, respectiv, în eliminarea lor eşalonată în lemn de 2-4 ani. Tăierea de fructificare va fi diferenţiată în funcţie de încărcătura pomilor cu muguri de rod. În anul 2016, pentru soiurile ce au diferenţiat în exces muguri floriferi, normarea încărcăturii se va efectuează prin tăieri de reducţie a unor ramuri de semischelet supraîncărcate la lemn de 3 ani. În cazul insuficienţei ramurilor de rod, obţinerea optimă a mugurilor floriferi se atinge prin mărirea ciclului de înlocuire a ramurilor de semischelet bine dezvoltate la lemn de 4 ani. Se elimină semischeletul scurt şi subţire de pe şarpante şi subşarpante (fig. 3).
Tăierea de renovare de efectuat în cepi de 2-5 cm lungime a semischeletului negarnisit pentru formarea de noi ramuri anuale. Pomii soiurilor Čampion, Jonagold, Gala Delicious, Golden Delicious şi clonele acestora, precum şi soiurile Melba, Coredar, etc., în anul 2016 au fructificat în mare măsură pe ramuri de semischelet cu vârsta de 1-3 ani. În cazul dat se menţin în coroană ramurile anuale şi 2/3 din ramurile de semischelet cu vârsta de 2-4 ani. Ramurile semischelet plasate în partea superioară a coroanei se elimină la inel, iar cele cu o poziţie mai inferioară la cep cu lungimea de 1-2 cm pentru garnisirea cu noi ramuri anuale.
Pentru soiul Renet Simirenco, care în plantaţiile din nordul ţării ce au suferit de îngheţurile târzii de primăvară în anul 2016 şi s-a diferenţiat muguri de rod căt pe ramuri anuale, atât şi pe cele de semischelet cu vârsta de doi ani, gradul de tăiere de majorat, pentru a exclude fenomenul alternanţei de fructificare. Ramurile anuale mai lungi de 60 cm şi cele de vigoare slabă, care îndesesc coroana, de suprimat „la inel”. O parte din ramurile anuale bine dezvoltate rămân intacte (întregi) pentru a fructifica, iar cele erecte şi mai puternice, de scurtat la cep cu lungimea de 2-3 cm pentru a obţine 12 ramuri anuale bine dezvoltate. Din partea superioară a coroanei de eliminat ramurile de semischelet viguroase, cu unghiuri de ramificare mai mari de 300, care favorizează creşterea, fiind reţinute numai cele de vigoare mică şi mijlocie. În partea bazală a coroanei de tăiat la cep cu lungimea de 1-1,5 cm,numai ramurile de semischelet de vigoare mică, păstrându-se cele cu vigoare mare şi cu poziţie oblică. Ramurile de semischelet rămase în coroană cu vârsta de 2 ani trebuie scurtate la o ramificare laterală, ori la o formaţiune de rod. Păstrarea ramurilor nescurtate duce la supraîncărcarea ramurilor de semischelet cu muguri floriferi şi obţinerea unor producţii înalte de calitate inferioară. Prin aceste tăieri de transfer se normează încărcătura de muguri florifer şi stimularea creşterilor vegetative. Astfel, în coroană se formează ramuri de semischelet cu vârste diferite şi ani de fructificare alternativi. În fond, tăierea de fructificare la soiurile ce fructifică pe ramuri anuale constă preponderent în reînnoirea periodică a semischeletului care a depăşit vârsta de 2 ani. Dacă pe ramurile anuale mugurii floriferi sunt relativ în exces, încărcătura se normează prin scurtarea a circa 1/4 din lungimea lor. La celelalte soiuri ramurile de rod sunt situate pe semischeletul cu vârsta de 2-3 an.
Normarea încărcăturii cu muguri floriferi se efectuează prin tăierea de fructificare, unde prin înlocuirea ciclică a ramurilor de semischelet alungite, ce au fructificat în coroană, permanent, se formează ramuri de unu, doi şi trei ani. Soiurile cu fructificare pe nuieluşe şi mlădiţe (Idared etc.), sub greutatea recoltei formează un semischelet arcuit prematur. În cazul dat se efectuează scurtarea puternică a ramurilor semischelet, lăsând 2-4 ramuri de rod amplasate la baza lor. Ramurile semischelet cu înclinare orizontală formează o cantitate mare de ramuri de rod şi după cel puţin doi ani pot fi scurtate la o ţepuşă ori nuieluşă pentru normarea încărcăturii de fructe.
Pentru soiurile cu tipul IV de fructificare (Granny Smith, Florina, Coremodet, Banană de Iarnă etc.) scurtarea semischeletului arcuit se efectuează la o ramură anuală formată la curbură, eliminându-se porţiunile pandante.
Pentru anul 2017, soiul Florina a diferenţiat o cantitate mai mare de muguri floral, fiindcă în aceste plantaţii în anul recedent nu s-a înregistrat recoltă mare.
Pentru a nu supraîncărca pomii cu muguri floriferi, este necesar ca din partea superioară a coroanei de eliminat la inel ramurile de semischelet mai viguroase, păstrându-se cele cu o vigoare mai mică de creştere şi o amplasare orizontală. Dacă, lungimea acestor ramuri de semischelet este mai mare şi nu se încadrează în parametrii recomandaţi, o parte din ramuri pot fi transferate la o ramificaţie laterală, ori la o nueluşă. Din partea inferioară a coroanei 10-15% din ramuri de semischelet se elimină la inel, iar 15-20% la cep de înlocuire. Ramurile semischelet degarnisite şi extinse prea puternic la periferia coroanelor sunt întinerite la cep de înlocuire cu lungimea de 8-10 cm. La soiul Florina cu vigoare mare de creştere, excitabilitatea mugurilor şi capacitatea de formare a lăstarilor este scăzută, când ramurile anuale au lungimea mai mare de 50-60 cm, 3/4 de la baza lor rămân degarnisite. Pentru garnisirea mai uniformă cu ţepuşe şi nuieluşe, ramurile anuale lungi sunt scurtate la 1/4-1/3 din lungimea lor.
Pentru temperarea creşterilor viguroase la tăierea ramurilor anuale şi de semischelet la pomii altoiţi pe portaltoi cu vigoare mică de creştere(M9, 62-396), lungimea cepului de înlocuire trebuie să fie de 8-10 cm, iar pe portaltoi de vigoare submijlocie şi mijlocie (M26, MM106, etc.) – 15-20 cm. Această scurtare puternică a ramurilor de diferită vârstă permite de a obţine pe cep 3-4 creşteri anuale cu lungimea de 30-40 cm, care în continuare sunt expuse tăierilor în conformitate cu legităţile în vigoare. La soiurile Jonagold şi clonele sale, Redfree, etc. cu unghi de inserţie a ramurilor de semischelet aproape de orizontală se lasă cepuri obişnuite cu lungimea de 1,5-2,0 cm. La apariţia unor goluri în coroană, ramurile hulpave obţinute în zona respectivă se transformă în ramuri de semischelet prin scurtarea puternică la 4-6 muguri pentru a obţine creşteri anuale. În continuare se aleg 1-2 ramuri inferioare cu amplasare mai favorabilă în spaţiu pentru completare, iar celelalte se suprimă.
În perioada de fructificare maximală, indiferent de forma aleasă, coroana pomilor de măr trebuie să fie menţinută la parametrii proiectaţi, mai largă la bază şi să se îngusteze spre vârf, pentru a permite accesul cât mai uniform al luminii. În caz contrar, partea bazală se
degarniseşte, intensificându-se fructificarea şi creşterea vegetativă în partea superioară a coroanei pomului. Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, este necesar de limitat înălţimea pomilor şi extinderea laterală a coroanelor prin menţinerea echilibrului vertical şi orizontal în coroană. Menţinerea echilibrului vertical se realizează prin tăieri severe a părţii superioare a coroanei, limitându-se suprimarea şarpantelor şi a ramurilor de semischelet în partea interioară, unde cu vârsta se diminuează vigoarea de creştere a ramurilor.
În pomicultură, pentru efectuarea tăierilor de producţie la pomii de măr, se folosesc unelte specifice. Totodată, nu trebuie de uitat că ramurile pomilor cu diametre până la 2-2,5 cm se taie cu foarfeci obişnuite de livadă (secator), iar cele mai groase(diametrul 5,0-6,0 cm) cu foarfeci ergonomice cu mânere lungi, sau cu ferestrăul. Pentru a uşura procesul de tăiere şi a spori productivitatea muncii se utilizează foarfece pneumatice, incluse în agregat cu tractorul cu platformă hidraulică sau la o platformă autopropulsabilă (fig. 6), care asigură posibilitatea de a executa tăierea prin metoda în flux pe etaje la toată înălţimea coroanei.
Autor: Ananie Peşteanu, Doctor, conferenţiar universitar catedra Horticultură, UASM
Comentarii