Recunoaşterea vinului în Moldova drept produs alimentar este o dovadă de maturitate a statului şi a societăţii moldoveneşti, consideră directorul Centrului de cercetări a pieţei alcoolului în Rusia, Vadim Drobiz.
Potrivit agenţiei INFOTAG, comentând hotărârea Parlamentului Moldovei de a exclude vinul din lista băuturilor alcoolice, el a spus că acest fapt nu va duce la creşterea nivelului alcoolismului în republică.
„Numai în ţările postsoviectice vinul e declarat băutură alcoolică. Şi în Franţa, şi în Spania, peste tot vinul nu este alcool, ci produs alimentar. Şi nu este nimic provocator în aceasta. Să nu credeţi în prostiile OMS, moldovenii nu beau mai mult decât ruşii, ucrainenii, spaniolii sau francezii. Toate ţările europene au aproximativ acelaşi consum de băuturi”, susţine expertul.
El a amintit că în toate ţările civilizate ale lumii medicii recomandă consumul de vin.
De aceeaşi opinie este şi colaboratorul ştiinţific principal al Institutului Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mihail Poisic, care consideră că „obiectivul principal al vinificaţiei naţionale este creşterea consumului de vinuri moldoveneşti în ţară”.
„Până la introducerea primului embargou în 2005, exportul de vinuri în structura generală a exporturilor moldoveneşti ocupa 25%. Acum, acest indice a scăzut până la 5%. Dacă vorbim de exporturile în Rusia, acestea s-au redus aproape de 20 de ori. Exporturile cu Uniunea Europeană au crescut, însă nu atât de mult. Acum exportăm în UE de opt ori mai puţin decât livram în Rusia. Prin urmare, astăzi, datoriile vinificatorilor echivalează aproximativ cu volumul de comercializare a producţiei pentru o perioadă de doi ani. Şi aceste pierderi cresc pe an ce trece”, a spus el.
Potrivit lui, un locuitor al Moldovei consumă anual 5 litri de vin industrial şi 25 litri de vin de casă, iar statul nu câştigă nimic din aceasta.
Comentarii