Misiunea României în agricultură: să treacă de la producător de cereale la producător de alimente

Exportul de produse procesate, în detrimentul materiilor prime, ar trebui să constituie principalul mo­tor de creştere al agriculturii ro­mâneşti, susţin oficialii Minis­te­ru­lui român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi an­tre­prenorii prezeţi la conferinţa ZF Agri­cultura, sol fertil pentru creşterea economică a Ro­mâ­ni­ei, notează ZF.ro.

Deocamdată însă, România nu a reuşit să iasă din cursa exporturilor de materii prime, deficitul comercial, adică diferenţa dintre exporturi şi impoturi, ajungând la circa 870 mil. euro în 2017, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

„Din porumb, 80% din marfă merge la export. Din grâu, circa 30-40% pentru că pro­du­cem grâu cu calităţi de panificaţie şi rămâne la procesatori. Dacă ar fi stimulată industria de prelucrare a produselor agricole, s-ar prelucra su­perior produsele agricole şi s-ar obţine pro­fi­turi suplimentare“, a spus  Alexandru Gheor­ghe, proprietarul fermei de cereale Somalex.

Deşi fermierii români au produs anul trecut 24,5 milioane de tone de cereale, echi­valentul a 1,2 tone de cereale pe cap de locui­tor, România este un important consumator de aluat congelat produs în afara graniţelor ţării.

„Chiar dacă plătim la timp subvenţiile, ex­por­tăm materia primă, deci exportăm sub­ven­ţii. Importul de carne pe primele cinci luni ale anului 2018 a fost de 380 mil. euro (…). Importăm 780.000 tone de aluat congelat, în condiţiile în care am investit foarte mult în industria de panificaţie fără să fie una competitivă“, a spus Emil Dumitru, preşe­din­tele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Pentru a trece de la producţie la procesare, fermierii români au nevoie în primul rând de educaţie financiară, dar şi să vadă alte exemple de reuşită în jurul lor, susţine Octavian Petrescu, director comercial al Rod Bun, unul dintre cei mai mari traderi români de cereale şi distribui­tori de materii prime agricole din România.

„Am reuşit ca 50% din marfa pe care o luăm de la fermieri să ajungă la procesatori interni. Nu este rolul meu să învăţ fermierul să devină procesator. Cred că fermierul are nevoie de o educaţie de business, formatori de opinie prin care să le arate ce să facă. Trebuie o altfel de susţinere, la noi funcţionează puterea exem­plului“, a spus Octavian Petrescu.