În fiecare debut de sezon al porumbului zaharat, acesta este prezent pe piaţă şi pare a fi destul de solicitat de consumatori. Însă, puțini sunt cei care se aventurează să producă această cultură și mai puțini sunt cei care cred că acesta poate aduce un profit.
Agrobiznes a încercat să afle care sunt etapele de producere a porumbului zaharat, dar și problemele cu care se poate confrunta un potențial producător.
Vasile Vârlan din satul Pârâta, raionul Dubăsari produce legume de peste 10 ani, iar pe câmpurile lui a cultivat, de-a lungul anilor, practic toate culturile caracteristice pentru zona noastră.
„Practic legumicultura de 12 ani, mereu m-am orientat la ce se solicita pe piață, totodată încercam să cresc culturi diferite pentru a respecta rotaţia. În acest an, am plantat 10 hectare de ceapă, 4 hectare de cartof şi 9 hectare au fost semănate cu porumb zaharat. Iniţial, semănam porumbul zaharat deoarece acesta este un premărgător bun pentru ceapă, însă, din an în an, am înţeles că poate oferi şi un profit bun”, a explicat producătorul.
Spune că nu a întâlnit mari dificultăţi la creşterea acestuia, însă, evident, trebuie procurate seminţe de calitate şi respectată tehnologia de producere.
„Pentru a obţine recolte bune de porumb dulce, trebuie să fii atent cu seminţele, acestea trebuie să fie procurate de la distribuitori oficiali, să posede o capacitate germinativă înaltă. Aceasta contează mai mult în anii secetoși. Noi în gospodărie procurăm seminţe de la companii specializate. Totul este practic identic ca şi pentru porumbul obişnuit. De obicei, semănăm pentru a obţine o densitate de 60 de mii de plante la hectar, însă nu toate se dezvoltă normal şi la recoltare rămân în jur ce 35 de mii de plante. Distanţa între rânduri este standard de 70 cm. Mai apoi, urmează o pregătire bună a solului şi combaterea, la timp şi calitativă a bolilor şi dăunătorilor”.
Vinde producţia pe piaţa locală şi spune că, preţul din acest an a fost unul destul de bun, adică de până la 2 lei/ştiulete.
„Dispunem de tehnică pentru a pregăti solul şi a asigura agrotehnica pe parcursul vegetaţiei, însă recoltarea o facem manual. Pe zi, sunt recoltate circa 0,5 hectare, deoarece ştiuleţii sunt mărunţi şi trebuie adunați în două etape. O altă problemă este piaţa de desfacere, respectiv în fiecare an, preţul este diferit, în dependenţă de cât porumb este. Vindem produsul pe piaţa agro, preţul unui ştiulete fiind de circa 1,5-2 lei. Fabricile de conserve oferă un preţ mai mic, aproximativ 1,5 lei/kilogram, astfel, că apelăm la acestea foarte rar. Chiar și așa, găsim cumpărători și consider că este o cultură profitabilă, iar pe piaţă este vândut destul de rapid. Anul acesta, am vândut şi ceapa cu un preţ, cred eu, destul de avantajos de 4-6 lei/kilogram, iar recolta obţinută a fost de 40 de tone/hectar. Cred că a fost un an agricol problematic, dar nu cel mai rău. Fiecare cultură are anul său şi nu ştii care din ele o să-ţi asigure profit în acest sezon”, a conchis Vasile Vârlan.
Cota culturilor legumicole în structura suprafeţelor de terenuri arabile în Republica Moldova constituie 5%, însă specialiştii afirmă că acestea generează venituri de 8 – 10 ori mai mari în comparaţie cu culturile de câmp. Semănat şi îngrijit corect, porumbul dulce poate asigura o recoltă bogată şi deveni un produs uşor de vândut pe piaţă.
Comentarii