Republica Moldova este o țară bogată, bogată în oameni ce-și dedică viața agriculturii, fără regrete. Chiar dacă aceasta este una dintre cele mai vulnerabile ramuri, dependentă până și de factorii climaterici, își găsește eroii, ce nu cedează și dezvoltă afaceri.
Un exemplu ar fi Valerian Malai, horticultor cu o experiență de peste 20 de ani în producerea culturilor bacifere, coarnelor și fructelor de dud. Acesta susține că activitatea sa, mai degrabă, este o plăcere decât o afacere.
„Consider că, rolul pomicultorului este nu doar de a produce ci și de a promova consumul fructelor autohtone și de a cultiva tinerii generații dragostea față de agricultură. Mai mult de două decenii, testez diferite soiuri de pomi și arbuști fructiferi aduși de peste hotare, dar și cei creați la noi, pentru a determina productivitatea și adaptabilitatea acestora la condițiile locale. Importăm, în special, soiuri din Polonia – țară destul de dezvoltată la acest capitol și le înmulțim pentru a obține material săditor. Cele mai grave probleme ale sectorului bacifer sunt nu doar piața de desfacere, dar și lipsa surselor de apă pentru irigare, astfel fiind greu de produs fructe de calitate. Din suprafața pe care o dețin, doar 10 hectare, sunt irigate. Iar în condițiile climaterice de la noi din țară irigarea este indispensabilă unei recolte înalte. Din experiența mea, pot să spun că, îngrijiți corect arbuștii fructiferi oferă recolte și peste 20 de ani de la plantare, cum ar fi cei de coacăz”, a spus Valerian Malai.
Am întrebat horticultorul cât de profitabilă i se pare această afacere, ținând cont de schimbările parvenite în acest sector în ultimii ani.
„Cred că o afacere cu pomușoare poate genera profituri substanțiale. Dacă să comparăm cu cele obținute la cultivarea culturilor de câmp, cum ar fi porumbul, grâul cunosc că producătorii obțin până la 10 mii de lei la hectar, pe când o plantație de pomușoare, valorificată corect poate genera și 500 de mii de lei per hectar, în dependență de specie și tehnologie. Acest lucru ar fi posibil mai ales pentru tinerii horticultori, care pot beneficia și de subvenții în acest sector. Totodată, îmi pare rău că la noi în țară consumul de pomușoare este redus”.
Producătorul comercializează fructele pe piața internă, dar speră că în următorii ani va putea și exporta, asociindu-se cu alți producători.
„Studiem tendințele pieței și depunem efort pentru a corespunde acestora. Comercializăm atât material săditor, cât și fructe. În cantități mai mari este comercializat coacăzul, avem practic toate varietățile de soiuri pentru acesta: albe, roșii, roze sau negre, cele mai solicitate fiind soiurile negre. În ultimii ani, consumul de agriș s-a redus considerabil, cu toate că fructele au o mulțime de proprietăți benefice pentru organismul uman. În general, la noi fructele produse autohton nu prea sunt apreciate de consumatori, cu toate că după gust și proprietăți nutritive nu cedează cu nimic celor aduse de peste hotare”.
Pe lângă culturi bacifere, horticultorul deține o plantație de coarne și una de dud – despre care experții de peste hotare spun că sunt afaceri cu un potențial uriaș.
„Producem fructe de corn de mai mulți ani. Avem soiuri cu un termen mai târziu de coacere decât coarnele de pădure. Fructele sunt foarte dulci și gustoase, iar peste două zile după recoltare devin și mai aromate. Plantația se întreține ușor, solul se lucrează ca și la restul pomilor. În primii ani de la plantare, este importantă eliminarea drajonilor de la baza plantei. În al doilea an se proiectează coroana, fiind alese ramurile de bază. Iar peste câțiva ani după ce aceasta este formată se aplică tăieri de rărire, eu însă nu fac tăieri esențiale, îmi pare rău de acești pomi și pun accent pe nutriție pentru a evita alternanța de rodire. Aș recomanda producătorilor ce doresc să planteze o livadă de coarne să aleagă un polenizator potrivit, dar și să instaleze sistemul de irigare, coarnele trebuie irigate de minim 2-3 ori pe lună. Pomii pe care îi am, în al 2 – 3-lea an de la plantare deja au primele fructe, cunosc însă producători ce afirmă că după 10 ani coarnele încă nu dau fructe, dar cred că este vina lor”.
Valerian Malai și-a stabilit drept obiectiv producerea ecologică a fructelor și deja a început implementarea primelor schimbări în acest sens.
Buna. Vreau sa plantez corn. Cum sa fac legatura cu d-l Valerian Mihai ?