Roşiile și varza s-au scumpit, ceapa costă de patru ori mai mult decât prețurile din anul trecut, prețul pentru pâine și GPL cresc în continuu. Astfel, dintr-o țară cu o agricultură prosperă, Ucraina a devenit în scurt timp una dintre cele mai neprielnice țări pentru agricultori. Duminică au loc alegerile finale pentru preşedinţia Ucrainei, o ţară în război cu Rusia şi măcinată de corupţie, scrie ZF.ro.
Mandatul lui Poroşenko, regele ciocolatei, a fost marcat de un război al armatei guvernamentale cu separatişti proruşi în est, regiune unde domină ucraineni vorbitori de limbă rusă şi cu o sensibilitate pentru cultura şi tradiţia ruse. După care, au fost interzise o listă de produse rusești, inclusiv agroalimentare, pe piața Ucrainei. Drept răspuns, Rusia a interzis exportul în Ucraina de petrol, cărbune și produse din petrol.
Volodymyr Zelenskiy s-a clasat pe primul loc în primul tur, însă nici acesta nu are un plan sigur de acțiune, pe care-l va aplica pentru a ameliora situația. Între timp, viaţa nu este uşoară în Ucraina. Rata inflaţiei a fost de aproape 10% anul trecut. În ianuarie, ritmul anualizat al creşterii preţurilor a încetinit la puţin peste 9%. În martie, inflaţia a ajuns la 8,6%. Tendinţa de scădere este evidentă, însă inflaţia este tot ridicată după orice standard. În martie, preţurile legumelor au crescut cu aproape 40% an la an, tarifele pentru transportul feroviar de călători s-au majorat cu 28%, canalizarea s-a scumpit cu 25%, iar gazele naturale cu 23%.
Milioane dintre ucraineni votează de ani de zile, prin fuga de acasă, contra unei economii blocate de corupţie şi inegalitate şi contra unui război separatist care a ucis 13 mii de persoane în cinci ani şi nu dă semne că se va opri prea curând. Antreprenorii cer reguli mai transparente şi predictibilitate, dar se văd adesea în situaţia de a-şi rezolva problemele cu mită dată oficialilor corupţi.
Într-o ţară cu 44 de milioane de locuitori, peste trei milioane, adică una din 15 persoane, lucrează în mod permanent cu acte în regulă peste hotare. Alți 7-9 milioane de ucraineni muncesc în străinătate sezonier în agricultură. Specialiştii spun că, una din patru persoane active este luată de valul migraţiei economice şi că emigrarea în masă are un rol de supapă, degajând presiunea socială prin diminuarea semnificativă a şomajului şi injectând sume mari de cash în economie sub forma banilor trimişi acasă de muncitori.
Remiterile au atins 10,3 miliarde de euro anul trecut şi sunt aşteptate să crească anul acesta la 10,9 miliarde de euro, echivalentul a 12% din PIB-ul Ucrainei. Suma este mult mai mare decât primeşte ţara de la Fondul Monetar Internaţional sau prin investiţiile străine, iar Guvernul ia în considerare o lege nouă care să permită impozitarea banilor câştigaţi în străinătate.
Ucraina riscă să-şi epuizeze rezervele de oameni pregătiţi, talentaţi şi muncitori. Economia creşte neîntrerupt de 12 trimestre începând cu 2016, însă aceasta este o slabă consolare pentru omul de rând. În 2014-2015, în plină criză separatistă, PIB-ul s-a prăbuşit cu mai mult de 16%.
Produsele europene au început să înghită piaţa internă, forţându-i să iasă din joc pe producătorii locali. Ca rezultat, deficitul bugetar al Ucrainei a atins în ianuarie 428 de milioane de dolari. Iar experții semnalizează că acesta este doar începutul prăbuşirii producţiei industriale ucrainene.
Ucraina pare că începe să exceleze la altceva. În sezonul comercial 2018-2019, început în iulie, exporturile de cereale au atins 37 de milioane de tone, peste nivelul de 30 milioane de tone din întregul sezon trecut, potrivit presei ucrainene. În 2018, această ţară a înregistrat cea mai mare recoltă de când şi-a câştigat independenţa în 1991.
Circa 70% din terenurile Ucrainei sunt cedate agriculturii, care produce exporturi de 16 miliarde de euro. Potrivit unui primar ucrainean, corporaţiile agroindustriale înghit fermele de familie şi locurile de muncă.
„Oricine ajunge preşedinte, trebuie să se concentreze pe crearea de locuri de muncă şi pe siguranţa socială deoarece economia s-a blocat nu doar în sate, ci şi în oraşele mici. Șomajul ridicat duce la alcoolism şi boli mintale”, explică acesta.
Ucrainenii pleacă în ţări vestice ca Italia şi Germania, dar mulţi dintre ei se opresc mai aproape, în Polonia, Cehia şi Slovacia. Ţara care atrage cei mai mulţi ucraineni este Polonia, cu o populaţie de 30 de milioane de locuitori. Acolo, unde salariile sunt în medie de trei ori mai mari decât în Ucraina, lucrează circa 1,2 milioane de ucraineni. Numărul real, însă, ar putea fi mai mare.
Comentarii