Organizarea teritoriului presupune un șir de procedee ce trebuie executate corect și conform recomandărilor. Astfel, prima operațiune efectuată este – jalonarea aliniamentelor. Operaţia de jalonare constă în aşezarea jaloanelor, la distanţe aproximativ egale, într-un număr de puncte situate pe traseul aliniamentului între extremităţile acestuia.
Cele mai frecvente cazuri de jalonare întâlnite pe teren sunt:
- Jalonarea unui aliniament;
- Prelungirea unui aliniament;
- Jalonarea peste un deal;
- Jalonarea peste o vale;
- Intersecţia a două aliniamente;
Jalonarea unui aliniament
Este, de regulă, cazul cel mai frecvent, constând în aşezarea de jaloane între extremităţile aliniamentului, când acestea se află la o distanţă mai mare. În acest caz, jalonarea se face, în mod obligatoriu, de la jalonul îndepărtat spre cel apropiat. După ce s-a stabilit poziţia primului punct, operaţia se continuă în acelaşi mod şi pentru celelalte puncte.
Operatorul se stabileşte la unul din capetele aliniamentului, la aproximativ 1-2 m după jalonul din punctul A. Ajutorul de operator se deplasează cu un număr de jaloane spre punctul B, de unde vine către operator înfigând jaloanele la distanţă unul faţă de celălalt de 50-100 m, pe terenurile de şes şi 20-50 m, pe cele accidentate. Pentru ca ajutorul de operator să poată amplasa jaloanele pe acelaşi aliniament, trebuie să cunoască semnele codificate dintre el şi operator, care sunt următoarele:
?când operatorul va ridica braţul stâng la înălţimea umărului, ajutorul se va deplasa spre stânga, atâta timp cât operatorul ţine braţul întins;
?când va ridica braţul drept, ajutorul se deplasează spre dreapta;
?când operatorul ridică unul din braţe sus, deasupra capului, ajutorul se va opri din mişcare şi la semnalul făcut rapid prin lăsarea braţului în jos, acesta înfige jalonul în punctul în care se află.
Prelungirea unui aliniament
Se poate face de către una sau două persoane. În primul caz, operatorul se deplasează cu un jalon în direcţia de prelungire a aliniamentului, oprindu-se în locul unde ar trebui să fie punctul C. Privind tangent la jaloanele de pe aliniament A şi B, fixează jalonul în punctul C. Dacă prelungirea continuă, se face aceeaşi operaţie faţă de punctele B şi C.
În cazul prelungirii aliniamentului de către două persoane, operatorul, situat în spatele jalonului A, vizează tangent jaloanele A şi B, dirijând ajutorul să pună în prelungire un jalon în punctul C. În continuare, operatorul se stabileşte în spatele jalonului din B,dirijând ajutorul faţă de punctele B şi C.
Jalonarea peste un deal
Se execută de doi operatori situaţi în vârful dealului în punctele C şi D, astfel încât unul să vadă jalonul din A şi celalalt jalonul din B. Prin dirijarea reciprocă se vor deplasa spre stânga sau spre dreapta până când se va obţine o linie dreaptă marcată de punctele A, C, D şi B.
Deplasarea spre stânga şi dreapta se face pe culmea dealului, nu prin coborâre.
Jalonarea unui aliniament peste o vale
Un operator va dirija, privind spre B, un ajutor de operator care va fixa jalonul în punctul D pe versantul din faţă, după care operatorul din B va dirija ajutorul de operator din punctul A să pună jalonul în punctul C. Prin punctele AC şi BD se vor prelungi aliniamentele pe versanţi, astfel ca ambele să se întâlnească în punctul F.
Intersecţia a două aliniamente
Se execută de doi operatori, dirijând succesiv un ajutor pentru a aduce jalonul în punctul E la intersecţia aliniamentelor AB şi CD. Punctele E1, E2 şi E3 sunt puncte intermediare, deoarece ele nu se află amplasate pe ambele aliniamente. Punctul E este punct definitiv, deci locul de intersecţie a celor două aliniamente, aflându-se amplasat pe ambele aliniamente AB şi CD.
Măsurarea directă a distanțelor
Instrumentele folosite în agricultură pentru măsurarea distanțelor sunt:
Instrumente expeditive (precizie mică)
Compasul din lemn – instrumentul mai este şi în prezent utilizat în agricultură. Pentru măsurarea unei distanţe, compasul se aplică din mers prin rotirea în jurul unuia din braţe şi se determină numărul de compase cuprins în lungimea respectivă iar prin înmulţirea cu 2m, se obţine valoarea distanței totale.
Ruleta – se foloseşte în măsurătorile de amănunt, la măsurarea înălţimii semnalelor, a aparatelor în staţie şi are următoarele lungimi: 2; 5; 10; 20 m, iar lăţimea de 1-1,5 cm şi se rulează în interiorul unei cutii. Este gradată în metri, decimetri, centimetri şi milimetri.
Instrumente precise (precizie medie)
Panglica de oţel – este instrumentul cel mai folosit la măsurarea distantelor pe cale directă. Este confecţionată din bandă de oţel călit cu lungimea de 20-50 m, iar divizarea este făcută în metri şi decimetri. Principalele instrumente ajutătoare folosite pentru măsurare sunt fişele confecţionate din metal cu grosimea de 4-5 mm şi lungi de 25-30 cm. O garnitură completă are 11 fişe şi 2 inele.
Tehnici de măsurare directă a distanțelor
Pentru măsurarea distanţelor trebuie să ţinem cont de anumite principii ca:
- Instrumentele să fie verificate.
- Traseul pe care se face măsurarea trebuie să fie curăţit de buruieni, bolovani, pietre mari sau culturi.
- Terenul să fie accesibil cu piciorul.
- Măsurarea să urmărească cât mai fidel aliniamentul, să nu se măsoare în zig-zag. În acest sens se jalonează aliniamentul de măsurat amplasându-se cât mai multe jaloane.
Cei care lucrează se amplasează pe aliniamentul de măsurat, care în prealabil a fost jalonat, primul ţinând un capăt al panglicii cu reperul în dreptul ţăruşului de unde se începe măsurarea, al doilea se aliniază pe traseu, după indicaţiile operatorului. După ce s-au stabilit pe aliniament, lucrătorul al doilea întinde panglica şi înfige o fişă în dreptul reperului panglicii. Se eliberează panglica de către lucrătorul din spate şi aceasta va fi deplasată pe aliniament de lucrătorul din fată şi cel din spate.
Operaţia se repetă până când se termină lungimea aliniamentului, iar lucrătorul din spate adună fişele şi pe baza acestora, se stabileşte lungimea aliniamentului, din următoarea relaţie:
D = L x n + r, în care:
- D = distanţa măsurată în m;
- L = lungimea panglicii în m;
- n = numărul fişelor înfipte;
- r = restul distanţei de la ultima fişă până la ţăruş sau bornă.
Exemplu:
- Lungimea panglicii 20 m;
- Numărul fișelor 7;
- Restul distanței 58 cm;
Distanța va fi următoarea: 20m x 7 fișe + 0,58 m = 140,58 m.
Aceste materiale didactice ilustrative au fost elaborate de către Alexandru Boian, profesor discipline agronomice, gr. didactic doi, I.P. CEVVC, cu suportul Proiectului Agricultură Performantă în Moldova, finanțat de USAID. Materialele didactice illustrative sunt utile pentru profesori, maiştri, elevi ai instituțiilor de învățămînt tehnic, dar și pentru persoanele interesate de acest domeniu.
Comentarii