În ciuda metodelor avansate de protecție, unele insecte continuă să provoace daune mari culturilor agricole în câmp și depozitate. În plus, uneori acestea sunt vectori a unor boli periculoase inclusiv și pentru sănătatea omului. Produsele chimice rămân a fi metoda dominantă de combatere a insectelor dăunătoare, însă acestea devin din ce în ce mai puțin eficiente, din cauza apariției rezistenței dăunătorilor și a mediului de reglementare mai complex.
Împreună cu gândacii prădători, păianjenii sunt cele mai bune insecte prădătoare de pe planetă, iar veninul pe care îl utilizează pentru otrăvirea victimei, conține o varietate mare de peptide bogate în disulfid ce pot fi utilizate ca parte componentă a unui insecticid.
În plus, substanța posedă selectivitate, astfel, produsul poate deveni inofensiv pentru unele specii de insecte, cum ar fi albinele, datorită capacității de a forma produse biodegradabile inofensive pentru organismele nețintă. În consecință, mulți cercetători depun eforturi pentru a crea insecticide cu venin provenit de la păianjeni.
Structura tridimensională a mini-proteinelor găsite în venin, le conferă o stabilitate chimică și termică excepțională, precum și rezistența la proteaze. Spre deosebire de alte bioinsecticide, care sunt adesea produse cu acțiune lentă, veninul păianjenilor este o neurotoxină cu acțiune rapidă.
Dacă produsul ajunge în aparatul respirator al insectelor, acestea vor muri instantaneu. Deci, acest bioinsecticid ar avea succes pe piață, atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. Mai mult, s-a dovedit că unele substanțe ce se conțin în venin, pot fi folosite pentru a crea culturi rezistente la anumiți dăunători.
Comentarii