‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
vineri, 22 noiembrie, 2024
8.3 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleCum să produci ciuperci - păstrăv în condiții de casă sau să lansezi o...

Cum să produci ciuperci – păstrăv în condiții de casă sau să lansezi o mică afacere

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Una dintre cele mai consumate ciuperci la noi în țară este păstrăvul. Totodată, tehnologia de cultivare a acestei ciuperci este relativ simplă, astfel, o mică afacere cu păstrăv ar putea fi lansată, practic de oricine. Despre tehnologia de cultivare a păstrăvului și cum acesta poate fi produs în condiții de casă ne-a relatat Vladimir Andrieș, șeful Laboratorului Ştiinţific Aplicativ pentru Legume, Flori şi Ciuperci, UASM.

„Cu regret, în Republica Moldova există un singur laborator de producere a miceliului pentru ciupercile de cultură, care este acreditat în cadrul Facultății de Horticultură a UASM. În cadrul acestui laborator, este produs miceliu pentru diferite specii, în special pentru cele mai cultivate în țară: champignon, păstrăv și shiitake (ciuperca parfumată). În cadrul laboratorului, mai poate fi produs miceliu pentru urechea lemnoasă, ghebe de iarnă, ghebe de vară. Un producător din țară a găsit câteva trufe în plantația sa de alun, astfel, ne propunem să producem miceliu și pentru această specie. Deci, pentru a produce ciuperci este necesar de cumpărat, mai întâi, miceliul”, ne-a spus Vladimir Andrieș.

Producerea substratului

„Substratul reprezintă sursa de hrană și materialul pe care se dezvoltă miceliul. De aceea, este foarte important să fie produs corect. Producerea substratului pentru păstrăv este destul de simplă, deoarece, păstrăvul fiind o specie xilofagă, în calitate de materie primă pot servi mai multe materiale ce conțin celuloză: paie de cereale, coji de floarea soarelui, tulpini sau calatidii de floarea soarelui (mărunțite în prealabil), rumeguș, talaș sau frunze de foioase”.

Nu este recomandat substratul pe bază de rumeguș sau talaș de conifere deoarece conține smoală, care inhibă dezvoltarea miceliului.

„În dependență de posibilități și volumul necesar, materialul necesar pentru substrat (rumeguș, paie, sau altele) se pune într-un vas peste care se toarnă apă clocotită, punem capac și menținem materialul circa 8-10 ore. După acest timp, scurgem apa și lăsăm ca materialul să se condiționeze acoperind vasul pentru 8-14 ore (în dependență de substrat, paie – mai puțin timp, rumeguș – mai mult). După aceea, împrăștiem substratul pe masă pentru a-l răci. Când temperatura a ajuns să fie mai puțin de 28°C, începem inocularea (amestecarea) substratului cu miceliu”.

Cantitatea de miceliu necesară se stabilește reieșind din regula – miceliul trebuie să constituie 3-4% din greutatea substratului, indiferent de originea acestuia. Deci, la 10 kg de substrat sunt necesare circa 0,3-0,4 kilograme de miceliu.

‹ adv ›

Mai apoi, substratul se pune în saci de polietilenă, pungi sau, în condiții de casă, în borcane, obligatoriu transparenți pentru a putea monitoriza procesul. Pentru saci sau pungi, volumul acestora nu trebuie să fie de 4-18 kg, deoarece după ce punem substratul pregătit în saci, în urma activității microorganismelor și ciupercilor, se degajă cantități mari de căldură ce pot afecta incubarea.

Incubarea

Temperatura aerului recomandată pe parcursul incubării este de 16-22°C, maxim 28°C. Miceliul de păstrăv rezistă la temperatura maximă de 34°C, dar nu mai mult de 10-12 ore, altfel are loc autoaprinderea ce duce la distrugerea miceliului. Umiditatea aerului trebuie să fie de 75-80%. Când vedem că substratul capătă o culoare albă, înseamnă că perioada de incubare s-a finalizat.

Fructificarea păstrăvului

„Pentru ca procesul să decurgă corect la borcane scoatem capacul din capron sau pelicula cu care a fost acoperit, iar sacii de polietilenă trebuie perforați (fie prin o tăietură verticală de 3-4cm, fie în formă de cruciuliță). Sacii de peliculă pot fi perforați din timp, făcând găuri de 1-1,5 cm (distanța dintre găuri se stabilește în dependență de diametrul găurilor 10×10 cm pentru diametrul de 1 cm și 15×15 cm pentru diametrul de 1,5 cm)”.

‹ adv ›

Fructificarea păstrăvului are loc doar în prezența luminii. Durata de iluminare depinde de intensitate, la intensitatea de 50-60 de lucși (lx), durata e de 10-12 ore, dacă intensitatea este mai mare, micșorăm durata. Umiditatea optimă este de 75-80%, pentru borcane aceasta poate fi obținută prin pulverizarea apei deasupra substratului din borcan până la umezirea acestuia, iar pentru încăperile unde sunt amplasați sacii se udă pereții cu apă caldă (pentru ca aceasta să se evapore mai rapid). Temperatura optimă pentru dezvoltarea păstrăvului este de 16-20°C. Pe parcurs, sacii trebuie verificați la infecții.

Sacii trebuie amplasați în încăperi ce nu conțin legume în putrefacție sau surse de infestare cu mucegai, altfel, va fi distrusă cultură.

„Ciupercile se verifică zilnic, dacă depistați mucegai în vreun sac, acesta trebuie scos din încăpere. Dacă ați depistat infecția în stare incipientă (locuri mici cu mucegai în sac), pentru mucegaiul verde puteți utiliza soluție de formalină diluată de 4-5%. Soluția se toarnă într-o seringă și se injectează în locul infectat, masând cu mâna pentru a distribui soluția corect”.

Recoltarea

„Păstrăvul se recoltează când marginea pălăriei este plată, după ce pălăria și-a îndreptat marginea, aceasta nu mai crește. Păstrăvul fructifică în buchete, iar dezvoltarea ciupercuțelor este neuniformă. Se recoltează în întregime buchetul, nu se recomandă tăierea a câte o ciupercă. Numaidecât trebuie de înlăturat tulpina rămasă, pentru a permite dezvoltarea celorlalte ciuperci”.

‹ adv ›

Păstrăvul fructifică în mai multe valuri. Durata unui val de fructificare este de 8-14 zile. Cu cât temperatura este mai mare, cu atât ciupercile se dezvoltă mai rapid (dar nu temperaturi exagerate) și invers. După recoltare, reducem toți parametrii (umiditatea, lumina) și lăsăm sacii sau borcanele pentru 7-10 zile, apoi pornește al doilea val de fructificare. La un ciclu de cultură pot fi 5-7 valuri de recoltă, însă, din cauza că substratul se epuizează, recolta e din ce în ce mai mică. Producătorii, de obicei, întrețin ciupercile până la 3 valuri de recoltă.

Cum putem utiliza substratul după recoltare?

„Nu este recomandată aruncarea substratului pe care au crescut ciupercile, acesta poate fi utilizat atât în calitate de îngrășământ, cât și pentru alimentarea sectorului zootehnic. Cercetâri în acest sens au fost realizate și în cadrul universității. Substratul trebuie uscat și mărunțit, mai apoi se include în rația de alimentare a bovinelor, puilor”.

Actualmente, în Republica Moldova circa 60 de fermieri produc anual 200-250 tone de ciuperci, ce constituie 12 g/an pe cap de locuitor – cifră absolut insuficientă, luând în considerație resursele și posibilitățile existente. Pentru comparație, în țările dezvoltate ca Franța, Olanda, Marea Britanie, SUA și altele, anual se produc 3-4 kg de ciuperci pe cap de locuitor.
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›