Dezvoltarea agriculturii moldoveneşti a fost afectată de mentalitatea oamenilor, care s-a schimbat în perioada sovietică, atunci când lucrătorii din colhozuri nu purtau responsabilitate şi era practicat pe larg furatul de pe ogoare. Reforma în agricultură a întârziat mai mulţi ani, iar tehnica agricolă a fost schimbată mai greu în Moldova, ceea ce a dus la acumularea datoriilor şi cultivarea proastă a terenurilor.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, spune că în perioada sovietică agricultura Moldovei, , a suferit schimbări dramatice. „Ca să înţelegem ce se întâmplă astăzi în agricultură, fără a cunoaşte această istorie, este imposibil. După al doilea război mondial, fermierii au fost duşi în Siberia, li s-a luat totul, s-a pornit un sistem nou, dar care în anii 80 a falimentat total”, a subliniat oficialul.
Vasile Bumacov spune că schimbările radicale sunt dureroase şi au nevoie de timp. Şi dacă s-au făcut reforme, iar baza legislativă a fost schimbată, atunci mentalitatea omului nu poţi să o schimbi. „Paşi înainte în dezvoltarea agricolă au fost făcuţi prin împroprietărirea ţăranului. Dar aceasta a generat şi mari probleme, deoarece oamenii nu erau pregătiţi şi nu aveau spiritul de fermieri. Până în anii 70, mai erau oameni care ştiau cum să lucreze pământul, dar ei au dispărut. Au apărut angajaţii colhozurilor, care în mare parte nu avea responsabilitate, se fura mult, oamenii nu erau plătiţi”, a spus ministrul.
Revenirea la normalitate
Oficialul spune că primul pas pentru revenirea la normalitate a fost conştientizarea că agricultura poate fi performantă numai în bază privată. Nu pot exista fermieri fără pământ. „Atribuirea cotelor în bucăţi a fost însă pasul înapoi. Oamenii pe un hectar doreau şi o bucată de vie, şi o bucată de livadă. Toţi înţelegeau că va fi un dezastru, dar aveau dreptul să ceară pământ, iar statul nu avea putere să dicteze cum anume să se împartă acesta”, a spus ministrul.
Un mare pas înapoi, potrivit lui Vasile Bumacov, a fost stoparea importului de tehnică. „Anterior ţara era mecanizată, aici se încercau tehnologiile noi. Dar din 1991 până în 2000 a fost o ruptură, se făcea reforma, dar s-a uitat de componenta tehnică. Ne-am trezit în 2000 cu toată tehnica ieşită din termenul de exploatare. A fost o pierdere. Am relansat procesul de modernizare datorită japonezilor şi unor programe americane şi din UE. Am reuşit să schimbăm tehnica învechită”, a comunicat ministrul. Acum majoritatea tehnicii are un termen de exploatare sub 8 ani, iar 40% este nouă.
Agricultorii nu se pot promova
Piaţa agricolă s-a liberalizat, s-au deschis hotarele, spune Vasile Bumacov. Acest pas pozitiv este însă umbrit de problema de mentalitate. Oficialul spune că în timpul sovieticilor nu trebuia să faci publicitate la produse, iar piaţa absorbea absolut totul ce era moldovenesc, fără mare efort. În acest proces de modernizare a agriculturii au dispărut abilităţile de promovare. Agricultorii considerau că, dacă au produse moldoveneşti, atunci vor sta în birou şi vor aştepta cumpărătorii care se vor ruga să li se vândă ceva.
Astăzi trebuie sa faci faţă concurenţei, să convingi cumpărătorul că produsul tău e cel mai bun. „Acum nu se mai vinde în lăzi de câteva zeci de kilograme, avem nevoie de ambalare, răcire, păstrare, de brand naţional, trebuie să participăm la expoziţii şi prezentări. În ţara noastră nu putem substitui importul deoarece, chiar dacă se aduc produse de calitatea mai proastă, ele sunt ambalate mai frumos, iar oamenii cumpără cu ochii”, a remarcat Vasile Bumacov.
Ministrul spune că în Moldova a apărut generaţia de agricultori care deja s-a rupt de minciuna sovietică şi nu se mai teme de hârtie şi creion. „Avem tineri care au învăţat şi au muncit în alte ţări, au venit în ţară ca să devină proprietari. Contăm că aceşti tineri intră în afacerile agricole fără mentalitatea şi influenţa sovietică. Apar femei care sunt tot mai interesate de afaceri în agricultură”, a spus ministrul. Potrivit lui Vasile Bumacov, agricultura moldovenească acum este în plină dezvoltare, iar cea din 1991 era o agricultură fără viitor, care mai degrabă sau mai târziu avea să falimenteze.
Sursa: IPN
Comentarii