‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 5 martie, 2024
1.6 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleAgalaxia sau febra de lactație după fătare la scroafe

Agalaxia sau febra de lactație după fătare la scroafe

‹ adv ›
‹ adv ›

Sindromul agalaxiei/disgalaxiei post-partum (SDPP) este o afecțiune relativ frecventă la scroafe după fătare, fiind și o cauză primară a problemelor neonatale la purcelușidiaree, striviri, inaniție, întârziere în creștere, moartea sugarilor în până la 80% din cazuri ș.a.

Agalaxia după fătare la scroafe se înregistrează la circa 15-20% din scroafe și se caracterizează prin scăderea bruscă a lactației în primele 12-24 de ore după fătare, până la sistarea completă a laptelui. Mai frecvent, sunt afectate scroafele la prima sau la a doua fătare.

Citiți în continuare:

  • Cauzele disgalaxiei puerperale la scroafe;
  • Simptomele sistării lactației la scroafe;
  • Tratamentul febrei de lactație la scroafe;
  • Profilaxia sindromului disgalaxiei la scroafe.

Cauzele disgalaxiei puerperale la scroafe

Boala este cunoscută și ca: toxemia puerperală, septicemia puerperală, sindromul MMA (metrită, mastită, agalaxie). De regulă, sindromul disgalaxiei la scroafă este perceput ca parte a sindromului MMA. Însă, adevărul este că sindromul MMA este subtip al SDPP, mai sever, dar mai rar întâlnit.

Cauza principală a sindromului agalaxiei se consideră o endotoxină lipopolizaharidă, care reprezintă o parte din peretele celular al bacteriilor gram-negative. Aceste endotoxine pot fi absorbite din:

  • Uter – în metrite;
  • Glandele mamare – în mastite;
  • Intestine – în constipații sau ca urmare a hrănirii cu furaje tocate prea fin, care stimulează dezvoltarea și multiplicarea bacteriilor.

Vedeți și sfaturile la întreținerea porcilor în perioada rece a anului.

‹ adv ›

Endotoxinele bacteriene au efect asupra imunității și a secreției de lapte și colostru. Scăderea cantității de colostru are efect direct asupra purcelușilor nou-născuți: apare diareea, hipotermia, inaniția, întârzierea în creștere, hipoglicemia.

Factorii favorizanți în evoluția SDPP sunt asociați cu stresul scroafei:

  • Furajarea neechilibrată a scroafei în faza tardivă de gestație;
  • Stările de stress a scroafelor (în urma transportului, zgomotelor, luminii exagerate, temperaturilor extreme și altor factori de întreținere);
  • Boli de origine virală ale scroafelor;
  • Afecțiuni ale tractului digestiv, care împiedică asimilarea substanțelor nutritive din rație și respectiv producția de lapte;
  • Intervenții manuale neîndemânatice în timpul fătării;
  • Prea multe injecții parenterale (antibiotice, oxitocină, prostaglandine).

Factorii de stres, asociați cu starea de endotoxemie, suprimă secreția hormonilor, mai ales a prolactinei, care stimulează instalarea lactației și a oxitocinei, care este responsabilă de ejecția laptelui.

‹ adv ›

Citiți și despre Boala Aujeszky sau pseudorabia porcilor – frecventă la animalele tinere.

Simptomele sistării lactației la scroafe

Sindromul disgalaxiei la scroafe apare doar în primele trei zile după fătare. Semnele clinice pot fi diferite de la un efectiv la altul, precum și la diferite animale în același efectiv.

Boala poate fi asociate cu sindromul scroafei grase, fătări prelungite, număr mare de purcei, febra după fătare la scroafe.

Examenul clinic se face în timpul hrănirii purcelușilor: ejecția de lapte la scroafele afectate este de scurtă durată sau lipsește total. Astfel, purceii petrec la supt o durată extinsă de timp.

În faza incipientă, nou-născuții încearcă să se hrănească la intervale scurte și nu se liniștesc după supt. În rezultatul eforturilor viguroase de a suge, mameloanele pot să se traumeze.

Odată cu scăderea rezervelor de energie la purcei, încercările de a se hrăni devin mai slabe și mai rare. Aceștia se retrag, deseori, în cel mai cald colț al țarcului. Frecvent au loc striviri ale nou-născuților.

La scroafă se înregistrează sensibilitatea mameloanelor, tumefierea și lezarea lor. Glanda mamară poate fi umflată, fermă și caldă la palpare, uneori cu pete violacee.

Temperatura corporală măsurată rectal variază de la normală (38,7-39,8 oC) la ridicată (≥40,5 oC). O ușoară hipertermie este fiziologic normală la scroafele lactante, dar să nu se confunde cu febra.

Pofta de mâncare scade, apare anorexia, constipația, apatia. Uneori, se observă eliminări vaginale patologice (în cazuri asociate cu cervicita, endometrita).  

Diagnosticul se face în baza semnelor clinice și a reacției purceilor nou-născuți. Pentru confirmare se colectează probe de lapte, care se trimit la laborator pentru cercetări bacteriologice.

Vedeți și cele mai periculoase și frecvente boli infecțioase la porci.

Tratamentul febrei de lactație la scroafe

Terapia inițială se bazează pe antibiotice și antiinflamatoare nesteroidiene, doar că ele au efect de scurtă durată și uneori nici acesta nu se instalează.

Un antiinflamator eficient în combaterea efectelor endotoxinelor se consideră Flunixin megluminaAntibioticele se prescriu doar de către specialistul veterinar și în urma efectuării antibiogramei. Se ia în considerare prezența florei bacteriene Gram-negative.

Adminstrarea irațională a preparatelor antibacteriene (antibioticelor) duce la instalarea fenomenului de antibiorezistență, care afectează, inclusiv, sănătatea omului.

Oxitocina sau prostaglandinele sunt eficiente în fătările prelungite sau metritele post-partum. La fel, oxitocina are efect stimulator asupra ejecției laptelui și poate fi de folos în restabilirea lactației, administrată de 4-5 ori la interval de 2-3 ore (5-10 UI/scroafă).

Cea mai rațională metodă pentru a salva purceii este plasarea acestora la o scroafă doică.

Profilaxia sindromului disgalaxiei la scroafe

În fermele cu incidență crescută de SDPP se recomandă inducerea fătărilor la scroafe cu ajutorul Prostaglandinei F2α. Astfel, se obține o parturiție rapidă și dilatarea mameloanelor pe o perioadă scurtă de timp. Rezultatul, însă, nu este constant și depinde de factorii de întreținere.

Se înlătură cât mai mulți factori de risc posibili:

  • Intervențiile manuale în timpul fătării sau spălărilor uterine se reduc doar la cazurile de necesitate strictă;
  • Normele bune de igienă au efect bun asupra reducerii incidenței de mastite și agalaxie la scroafe. Totuși, SDPP se întâlnește și la fermele cu igienă favorabilă.
  • Vaccinurile nu au fost demonstrate eficiente împotriva agalaxiei;
  • Se efectuează dezinfecții minuțioase în boxele de fătare după eliberarea lor și înainte de plasarea următoarei scroafe;
  • Tăierea colților la purceii nou-născuți nu este o practică bună. Din contra, se consideră că, odată cu intervenția, se schimbă flora bacteriană din cavitatea bucală, ceea ce provoacă mastita sau este îngreunat suptul, din cauza leziunilor bucale de după intervenție.

Alte măsuri de prevenire a afecțiunilor puerperale țin de igiena generală a cotețelor, deparazitarea scroafelor cu 10-12 zile înainte de fătare, reducerea progresivă a rației cu patru zile înainte de fătare, evitarea tuturor factorilor posibili de risc, inclusiv a celor enumărați în cauze ale afecțiunii.

Bibiliografie: MERCK & CO., INC. KENILWORTH, HN, USA. 2016. EditorsSusan E. Aiello, Michael A. Moses, et. al.

‹ adv ›
‹ promo ›spot_img
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii