‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
luni, 17 iunie, 2024
26.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaAnaliză: Prunele moldovenești au atins câteva recorduri în 2023

Analiză: Prunele moldovenești au atins câteva recorduri în 2023

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Prunele moldovenești au atins câteva recorduri pozitive în anul 2023.

Exportul lor, din totalul producției, a crescut de la 3% în perioada anilor 2000 la 47% în 2023, ceea ce reprezintă circa 70 de mii de tone.

Tot în 2023, producția medie de prune a ajuns aproape 8 tone la hectar. Cel mai înalt nivel de până acum.

De asemenea, în 2023, exporturile de prune au totalizat 40,8 milioane de dolari.

Dublu față de recordul înregistrat în 2021. Tot în 2023, prunele moldovenești s-au vândut cel mai mult pe piața europeană și la cel mai mare preț din toate timpurile.

Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

‹ adv ›

Potrivit expertului, suprafața în rod a plantațiilor de prune în perioada 1996/2000 a fost de 26,5 mii de hectare (ha), dintre care 15 mii ha erau deținute de către întreprinderi agricole, iar 11,5 mii – de către gospodăriile țărănești și populație.

Între 2001 și 2005 au fost 21,8 mii ha: 14,2 mii ha erau în posesia gospodăriilor țărănești și a populației, iar 7,6 mii ha – a întreprinderilor agricole.

Între 2006/2010, suprafața în rod era de 19,2 mii ha: 13,2 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 6 mii ha – întreprinderile agricole.

‹ adv ›

Între 2011/2015 – 17,2 mii ha: 11,8 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 5,4 mii ha – întreprinderile agricole.

În perioada 2016/2020 suprafața în rod a ajuns 19,5 mii ha, dintre care 11,3 mii ha – gospodăriile țărănești, 6,4 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația.

În 2021 – 19,6 mii ha: 10,6 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,2 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2022 – 19,4 mii ha: 10,5 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2023 – 19 mii ha: 9,9 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 2 mii ha – populația.

„Până la destrămarea URSS, fără regiunea separatistă transnistreană, erau circa 30 de mii ha de prune în rod. După prăbușirea URSS, a scăzut până la 19 mii ha.

Acum avem o ușoară înviorare, avem plantații noi, care demonstrează performanțe în ceea ce privește productivitatea.

În perioada de după destrămarea URSS, circa 70% din toate suprafețele cu prune erau în gestiunea întreprinderilor agricole, apoi a scăzut cu 25%.

Acum sunt aproape 30%. În ultimii ani, plantațiile de prune cresc exclusiv din contul întreprinderilor agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță spune că între 1996/2000, producția de prune a fost de 50,6 mii tone anual, dintre care 49,1 mii tone s-au consumat în țară, iar 1,5 mii tone au mers la export.

Între 2001/2005 – 47,8 mii tone a totalizat producția de prune, dintre  care: 39,9 mii tone – consum în țară, iar 7,9 mii tone – export; 2006/2010 – 46,2 mii tone: 34,8 mii tone – consum în țară, iar 11,4 mii tone – export; 2011/2015 – 62,6 mii tone: 40,4 mii tone – consum în țară, iar 22,2 mii tone – export; 2016/2020 – 112,2 mii tone: 67,9 mii tone – consum în țară, iar 44,3 mii tone – export; 2021 – 136,1 mii tone: 91,2 mii tone – consum în țară; iar 44,9 mii tone – export; 2022 – 100,2 mii tone: 71,3 mii tone – consum în țară, iar 28,9 mii tone – export; 2023 – 150,3 mii tone: 80,1 mii tone – consum în țară, iar 70,2 mii tone – export.

„Exportul de prune moldovenești a crescut de la 3% în perioada 1996/2000 la 47% în 2023. Anul 2023 a fost un an cu recorduri absolut istorice. Niciodată în istoria țării noastre nu a fost o producție de prune de circa 150 de mii de tone”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând recolta medie de prune, expertul a menționat că între 1996 și 2000 a fost de 1,9 tone la hectar (t/ha).

Între 2001/2005 – de 2,2 t/ha; 2006/2010 – 2,4 t/ha; 2011/2015 – 3,7 t/ha; 2016/2020 – 5,8 t/ha; 2021 – 6,9 t/ha; 2022 – 5,2 t/ha; 2023 – 7,9 t/ha.

„Plantațiile de prune au scăzut, dar producția a crescut. Producția la hectar a crescut foarte mult.

În 2023 producția medie de prune a ajuns 8 tone la hectar, lucru care se datorează cel mai probabil plantațiilor noi. Livezile noi intensive au dus la ceea că prunele au o recoltă de patru ori mai mare decât acum 25 de ani”, a menționat expertul.

Vorbind despre exportul de prune, economistul a mai menționat că între 1994 și 1995 a totalizat 1,2 milioane de dolari.

Între 1996/2000 – 0,3 milioane de dolari; 2001/2005 – 1,6 milioane de dolari; 2006/2010 – 3,6; 2011/2015 – 6,3; 2016/2020 – 15,8; 2021 – 23; 2022 – 15,1; 2023 – 40,8 milioane de dolari.

„Creșterea a început după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber”, a mai menționat economistul.

Analistul economic a afirmat că prețul mediu de export al prunelor moldovenești între 1994 și 1995 a fost de 0,19 dolari per kilogram; 1996/2005 – 0,20 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,32; 2011/2015 – 0,28; 2016/2020 – 0,36; 2021 – 0,51; 2022 – 0,52; iar în 2023 – 0,58.

„În 2023, prunele moldovenești s-au vândut la cel mai ridicat preț din toate timpurile”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la veniturile obținute din exportul culturilor agricole (media anului 2023), Veaceslav Ioniță a mai afirmat că strugurii au avut un venit de 7000 de dolari la hectar (ha); merele – 6440; prunele – 4580; sâmburoasele – 3940; nucile – 2945; rapița – 1110; floarea soarelui – 965; grâul – 870; soia – 760; orzul – 740; porumbul – 670.

„Prunele sunt printre primele trei produse care aduc cele mai mari venituri de pe un hectar, dar și cere mai multe forțe de muncă implicată. Producția intensivă necesită investiții”, a mai afirmat Veaceslav Ioniță. 

Referitor la țările unde au fost exportate prunele moldovenești, expertul a subliniat că din 2010 au fost exportate în total în 39 de țări.

Dacă până în 2014 a exportat doar 5 țări (Federația Rusă, Belarus, Kazahstan etc.), din 2014, urmare a semnării Acordului de liber schimb cu UE, dar și a embargoului impus de către Federația Rusă, Republica Moldova a ajuns să exporte în 13 țări, în 2019 – în 21 de țări; în 2021 – în 25 de țări; 2023 – în 33 de țări. 

„Din 2010 și până în 2013, 99% din exportul de prune era îndreptat către piețele din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

În 2014, după semnarea Acordului de comerț liber cu UE, 83,7% din exporturile de prune moldovenești mergeau către CSI, iar 14,4% – către UE. În 2015, 60,8% – către CSI, iar 38,9% – către UE. În 2017: 52,3% către UE, iar 47,2 către CSI; 2021: 60,9% – UE; iar 38,3% – CSI; 2022: 74,5% – UE, iar 24,5% – CSI; 2023: 81% – UE, iar 15,1% – CSI.

Restul exportului se realizează pe alte piețe decât cele europene și ale CSI. În 2023 a fost un al record al prunelor, cel mai mult a ajuns să fie exportat în UE”, a subliniat expertul.

Despre țările unde au fost exportate prunele moldovenești în 2023, Veaceslav Ioniță a enumerat Germania cu o pondere de 17,7%; România – 17,3%; Polonia – 16,8%; Rusia – 8,4%; Croația – 5,5%; Țările de Jos – 5,2%; Austria – 4,6%; Letonia și Belarus – câte 3,5%; Italia – 3,1%; Cehia – 2,8%; Kazahstan – 2,5%; Marea Britanie – 1,7%; Lituania și Bosnia și Herțegovina – câte 1,3%. 

Media pentru ultimii 3 ani, potrivit expertului, arată că prunele moldovenești au fost exportate în România în proporție de 19,5%; Germania – 16,6%; Rusia – 15,9%; Polonia – 13,3%; Austria – 5%; Croația – 4,7%; Belarus – 4,3%; Țările de Jos – 3,6%; Letonia – 3,2%; iar Kazahstan – 2,8%.

Economistul a mai spus că prețul mediu de export al prunelor moldovenești în Germania a fost în 2023 de 0,98 de dolari per kilogram; Austria – 0,88 de dolari per kilogram; Țările de Jos – 0,82; Italia – 0,78; Croația – 0,69; Belarus – 0,65; Letonia – 0,64; Polonia – 0,62; Federația Rusă – 0,50; România – 0,63.

„Prețul mediu de export a fost de 0,58 de dolari per kilogram. În Germania, în 2023, am exportat cel mai mult și tot în Germania am vândut cel mai scump”, a constatat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că plantațiile de prune au o capacitate de a asigura creșterea veniturilor la hectar de 10 și mai multe ori, creșterea numărului de angajați de minimum de 5-6 ori, dublarea veniturilor populației, dar și posibilități nelimitate de export. 

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›