Evenimentele epidemiologice de la începutul acestui an, referitoare la confirmarea unor cazuri de pestă porcină africană la porci mistreţi din Rusia, Polonia,Letonia şi Lituania, fac necesară avertizarea publicului larg din Moldova cu privire la pericolul şi evoluţia acestei boli.
Pesta porcină africană este o boală infecţioasă, de origine virotică, foarte contagioasă, cu evoluţie obişnuit acută. Care afectează porcii mistreţi şi porcii domestici indiferent de rasă, vârstă şi sex. Facocerul, potamocerul şi hilocerul (porci sălbatici din Africa), fac o infecţie inaparentă, iar Pecarul (specie de porc sălbatic din America), este rezistent.
Boala este produsă de virusul pestei porcine africane (African swine fever) singurul membru al familiei Asfarviridae, genul Asfivirus, genomul constituit din ADN.
Virusul pestei porcine africane, este foarte rezistent la factorii fizici, chimici şi biologici. Rezistă până la trei luni în unităţile de creştere a porcilor sau în terenuri contaminate, 10 săptămâni în cadavre, 18 luni în sânge păstrat la temperatura de +40 C, 6 ani în sângele conservat prin congelare, 3-6 luni în carnea sărată şi afumată. Virusul este inactivat în 60 de minute la 560 C, în 15minute la 600 C şi în 24 ore prin soda caustică.
Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin: hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută, vectori biologici (căpuşe din anumite specii care au parazitat anterior porcii bolnavi), vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala, sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte, animale care au trecut prin boala şi rămân purtătoare de virus.
Clinic se caracterizează prin hipertermie, tulburări cardiovasculare, respiratorii şi nervoase, asemănătoare cu cele întâlnite în pesta porcină clasică, iar anatomopatologic prin leziuni mai grave de diateză hemoragică.
Pentru aceasta boala nu exista tratament și nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise si distruse, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţa al animalelor.
În vederea unei intervenţii rapide şi eficiente a serviciilor veterinare specializate, cetăţenii trebuie să anunţe imediat autorităţile sanitare veterinare, îndeosebi cei care vine în contact cu porcii domestici şi sălbatici, şi recunoaşte următoarele semne de boala: mortalitate ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt, stare febrilă cu temperatura corporală foarte ridicată (40,5 – 420 C), roşeaţă sau învineţirea pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului, lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24 – 48 de ore înaintea morţii, vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.
Comentarii