marți, 16 iulie, 2024
43.3 C
Chișinău
‹ adv ›

Agrobiznes

Agrobiznes
5184 ARTICOLE0 Comentarii
https://agrobiznes.md
Portalul agricol #1 în Moldova

Concursul Naţional de Business Planuri pentru Tineri, ediţia a IX-a

Concursul naţional de Business Planuri pentru Tineri (CBP) 2013 Vă oferă şansa să cîştigaţi o sumă importantă, care poate să vă ajute la lansarea sau dezvoltarea afacerii Dvs. Beneficiile băneşti CBP 2013 sunt următoarele:

La “Avicola Floreni”, competitivitatea a început cu eficientizarea energetică

După ce a intrat în posesia unui nou investitor, la fabrica de păsări din Floreni, Anenii Noi, a început un proces intens de modernizare şi reutilare în scopul sporirii competitivităţii. Procesul a început de la eficientizarea consumului de energie.

De ce pomicultorii moldoveni intră greu pe pieţe noi de desfacere?

La început de februarie curent, mai mulți producători agricoli din țară au participat la târgul Fruit Logistica, cel mai mare eveniment expozițional internațional dedicat industriei fructelor și legumelor proaspete.

Republica Moldova între agricultura convenţională şi cea ecologică

Dacă întreaga Europă consumă, de mai mult timp, producție agroalimentară ecologică, noi continuăm să consumăm legume și fructe turcești, poloneze, ucrainene, care conțin nitrați și alte substanțe toxice și sunt, evident, periculoase pentru sănătatea omului.

Sfaturi utile pentru creşterea caprelor şi obţinerea profitului

Laptele de capră, numit de Hippocrate „lichid miraculos şi esenţa vindecătoare", are nenumărate beneficii şi o compoziţie asemanătoare laptelui matern. Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria sa greutate corporală.

Agroturismul din Republica Moldova tot mai atractiv pentru turiştii străini

Structurile de cazare turistică colective ale Republicii Moldova au fost vizitate în anul 2012 de 89 de mii de străini. Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2012 structurile de cazare turistică colective au fost vizitate de 268,2 mii de turişti, dintre care 179,2 mii de turişti moldoveni (66,8% din total) şi 89,0 mii de turişti străini (33,2%).

Produsele agricole ecologice vor fi însoţite de un timbru special

Agenţii economici, care produc produse agricole ecologice, vor aplica pe acestea un timbru comercial naţional "Agricultura ecologică – Republica Moldova". Această normă va fi implementată în rezultatul aprobării de către guvern a unui regulament, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Modelul italian de creştere a pomilor fructiferi

Italia este unul din marii producători de fructe ai Europei.

Ocupă locul 1 la producţia de:
pere cu 900 mii tone;
cireşe cu 116 mii tone;
caise cu 200 mii tone;
nectarine cu 1700 mii tone.

Ocupă locul 2 la producţia de:
mere cu 2 255 mii tone;
căpşun cu 173 mii tone.

De asemenea ocupă locul 4 la producţia de prune cu 171 mii tone.

Institute regionale de cercetare pomicolă

Producţia pomicolă a Italiei se bazează pe ferme private de producţie pomicolă, pe cooperative de valorificare şi pe institutele de cercetare regionale.

Instituţiile regionale de cercetare pomicole, oferă pomicultorilor italieni cele mai noi tehnologii de producere şi cultivare a diverselor specii pomicole.

De exemplu, societatea Vitroplant (Cesena - Forli), înfiinţată în 1980, este axată pe producerea materialului săditor pomicol şi ameliorarea unor specii de măslin sau kiwi.

Materialul săditor se produce in vitro pornind de la merismete pentru portaltoi de piersic, prun, cireş, cais, măslin, păr, kiwi şi măr, precum şi a soiurilor de păr prin autorădăcinare. Materialul săditor produs astfel este liber de viroze.

Costul pomilor livraţi

Costul unei plantule înrădăcinate in vitro este de 0,25 euro.
Costul unei plante aclimatizate în seră este în jur de 0,75 euro.
Costul unui unui pom produs în pepinieră variază între 2 si 13 euro în funcţie de specie şi anul de livrare.
Pomii de măr sunt altoiţi pe portaltoi M9, M26 SI M27. Ei se livrează în anul II cu 10 - 15 lăstari anticipaţi, pentru a fructifica încă din anul 2.

Controlul calităţii pomilor

Calitatea bună a pomilor este determinată de tehnologia aplicată, de irigare şi fertirigarea prin picurare, precum şi de tratamentele fitosanitare efectuate corect şi la timp.

Serviciile fitosanitare zonale supraveghează prin controale de sezon, pepinierile pomicole şi conditionează eliberarea actelor de autenticitate, starea de sănătate, inclusiv etichetele cu datele complete pentru fiecare pom care urmează să fie valorificat.

Fermele pomicole private

Fermele private contractează pomi pentru înfiinţarea de noi plantaţii. Mărimea fermelor este cuprinsă între 5 şi 15 ha, pe care se cultivă mai multe specii. De regulă plantaţiile se exploatează 12 ani. Din anul 3 se obţine între 30 – 40 tone de fructe anual. După 12 ani plantaţiile se defrişează şi se înlocuiesc cu soiuri noi, în funcţie de cererea pe piaţă.

Preţul de livrare din fermă este în jur de 0,50 euro/kg şi acoperă costurile cu producţia. Dacă livrează la preţ mai mic de 40 euro/kg, pomicultorii italieni sunt în pierdere.

Sortimentul soiurilor de fructe

La Măr sortimentul cel mai întâlnit în livezi este alcătuit din soiurile: PINK LADY; ROYAL GALA; STARKRIMSON; GRANNY SMITH; GOLDEN LASA; DELORINA.

La Păr cele mai cultivate soiuri sunt: ABATE FETEL; CONFERENCE; B. BOSC; WILIAMS.

La Piersic şi nectarine cele mai cultivate soiuri sunt: SPRINGEREST; SPRINGBELLE; SPRING LADY; REDHAVEN; PADANA; FLAMINIA; ROME STAR; MARIA EMILIA; MARIA LAURA; AURELIA; SILVER KING; SILVER STAR.

Cooperativele de valorificare a fructelor

Producţia obţinută în ferme este preluată de cooperativa de valorificare, dotată corespunzator cu depozite frigorifice cu atmosfera controlată, după care se stochează.

Apoi regulat fructele sunt livrate în diverse moduri de prezentare (lădiţe, coşuleţe, plase) în supermaketuri sau în unităţi de desfacere cu amănuntul.

Fructele scoase din depozite sunt riguros sortate, ambalate şi etichetate, după care sunt livrate la unităţile menţionate mai sus.

Sursa: gazetagricultura.ro

Creşterea vitelor de rasă „brună” pentru carne

Rasa Brună are aptitudini bune pentru carne fiind competitivă cu alte rase, mai ales prin tipul de carne-lapte. Acest din urmă tip are greutatea corporală mare, spor mediu zilnic mai ridicat, consum mai mic şi indici de abator mai buni.

Situaţia culturilor de rapiţă în Uniunea Europeană

Producţia de rapiţă din Uniunea Europeană, cel mai mare producător de oleaginoase, folosite atât pentru alimentaţie cât şi pentru biocombustibili, ar putea depăşi recordul ultimilor patru ani, după ce fermierii germani au mărit suprafeţele destinate acestor culturi.

‹ adv ›

Recente