Agrobiznes

„Cel mai bun business în R. Moldova este sau cu nucul, sau cu poama", spun specialiștii din domeniul culturilor nucifere.

Însă, întrucât plantațiile viticole necesită mai multe investiții, fermierii moldoveni au ajuns la concluzia că afacerile cu nuci sunt, într-adevăr, profitabile, iar dacă mai exportă, câștigă mult mai bine decât dacă și-ar vinde produsele pe piața internă. Astfel, în condițiile în care dezvoltarea unei asemenea afaceri cere investiții minime comparativ cu vița de vie, iar cererea de nuci pe plan mondial, de la an la an, este tot mai mare, anul trecut plantațiile de nuci din țară s-au triplat, iar nucile autohtone au ocupat cu succes piața europeană.

Până în 2020, suprafaţa plantaţiilor de nuci trebuia să atingă cel puţin 14 mii de hectare, iar recolta nucilor necurăţate să constituie 60 mii de tone, ceea ce ar fi asigurat o creştere considerabilă a exportului miezului de nucă de până la 15 mii tone, potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere. Însă, în realitate, lucrurile stau altfel, iar țara noastră are deja plantate cele 14 mii de hectare de livadă de nuci, iar roada, spun specialiștii, se arată bogată. „Într-adevăr, au crescut cu mult teritoriile cu nuci. În respectivul program este stipulată plantarea a câte o mie de hectare pe an, dar am depășit deja această prevedere", a spus Constantin Gajim, directorul executiv al Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din RM.

Ideea extinderii suprafeţelor de livezi de nuc, sporirea productivităţii plantaţiilor, dar și îmbunătăţirea calităţii nucilor a fost generată de o cerere tot mai sporită de nuci pe piaţa europeană și, mai mult, deficitul acestora pe piaţa europeană din ultimii ani, care depăşeşte 100 mii tone de nuci în coajă. Pentru comparație, conform datelor din Cadastrul Funciar, suprafaţa plantaţiilor de nuci la 1 ianuarie 2011 constituia circa 11 mii de hectare.

"În 10-15 ani ne vom răscumpăra investițiile"

Compania „A.M.G. Kernel" deține cea mai mare plantaţie de nuci din R. Moldova, dar şi din Europa, unde în total sunt 7000 de hectare, dintre care 750 de hectare sunt plantate cu nuci. Pentru aceasta au fost investite circa șase mln. euro, sumă în care a fost inclusă procurarea terenurilor și plantarea livezilor, formarea infrastructurii, tehnica și toate cele necesare pentru un ciclu închis. „Mai mult, vrem ca în viitorul apropiat să ne extindem până la 1500 ha de pământ", a spus Victor Guțu, directorul executiv al „A.M.G. Kernel".

Constantin Gajim susține că, spre deosebire de investițiile care trebuie realizate la pornirea unei afaceri cu viță de vie, la plantațiile de nuci, investițiile sunt mult mai mici și necesare doar în primul an. „Investiția maximă este de până la două mii de euro la hectar, fără costul terenului, și doar dacă importăm puieți de elită din Franța", a remarcat Constantin Gajim.

La rândul său, Victor Guțu a menționat că, potrivit planului de afaceri, în 10-15 ani, compania trebuie să-și răscumpere investițiile. „Din acest an, livezile încep să dea roade și, mai exact, circa 120 de hectare au intrat în rod", a spus Victor Guțu.

Totuși, pentru a obține rezultate bune, angajații companiei remarcă că în această sferă este necesar să depui efort și să aplici corect tehnologiile, dar și să lucrezi în pas cu știința. „Colaborăm cu Institutul din Franța, din Budapesta și avem specialiști care ne consultă și ne ajută să implementăm ceea ce este accesibil pentru noi", opinează Victor Guțu.

Totuşi, cea mai mare problemă cu care se confruntă investitorii în plantațiile nucifere este birocraţia, dar și faptul că, la momentul actual, nu lucrează bine legea ce ține de consolidarea terenurilor. „Anume din acest considerent este foarte greu să faci o plantație sau o livadă industrială. Totodată, tehnica ce ține de îngrijirea livezilor, de procesarea nucilor nu este încă indicată în lista de subvenționare", a spus în concluzie directorul executiv al „A.M.G Kernel".

De altfel, pentru 2013, subvenționarea producătorilor agricoli pentru înfiinţarea plantaţiilor de nuc altoit, migdal şi alun s-a majorat de la 10 la 15 mii de lei per hectar, în funcţie de sistemul de cultură, tipul de portaltoi şi densitatea pomilor la un hectar.

Importăm nuci franceze, exportăm nuci moldovenești

Întrucât nucile moldovenești au devenit competitive pe piața europeană, ulterior metodelor și tehnologiilor noi de altoire a soiurilor moldovenești, anul trecut, spre exemplu, s-au exportat 12 mii de tone de miez de nucă. În acest context, specialiștii au menționat un alt fenomen, și anume, deși nucile din R. Moldova sunt solicitate în Europa, pentru că au calități gustative mult mai bune și o compoziție chimică mult mai bogată, francezii aduc nuci în coajă din Franța, le strică la noi și le importă înapoi ca nucă moldovenească. Motivul? „E foarte simplu. Deoarece forța de muncă în țara noastră e mai ieftină", a spus Constantin Gajim. Mai mult, francezii știu că și R. Moldova are plantați pomi de origine franceză. „Moldova produce nouă mii tone de miez, dar exportă 12 mii de tone. Franța produce 27 mii de tone, dar consumă 29 mii de tone. E o cerere mare pe piața din Europa", a relatat Gajim.

De altfel, în ultimul deceniu, R. Moldova și-a majorat exportul de nuci în termeni monetari de 2,8 ori - până la 70 mln. dolari. Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al R. Moldova, de exemplu, dacă în 2002 exporturile moldovenești de nuci în coajă și miez de nucă au constituit în termeni monetari circa 25 mln. dolari, în 2011 acestea s-au cifrat deja la circa 72 mln. dolari.

În 2012, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, remarca faptul că nucile ocupă doar patru la sută din totalul exporturilor cu produse horticole, însă, financiar, acumulează 44 la sută din aceste exporturi. Totodată, potrivit Centrului de Comerţ Internaţional de la Geneva, Moldova este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în Europa, după Statele Unite ale Americii, Mexic şi China. „Nucile sunt cultivate pe șase mii de hectare, o suprafaţă ce s-a extins constant. Producerea totală de nuci constituie anual 15-18 mii tone", se arată într-un studiu de piață privind fructele și legumele proaspete în R. Moldova din decembrie 2011, în cadrul proiectului Competitivitatea agricolă și dezvoltarea întreprinderilor (ACED). Totodată, conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în 2011, volumul total al recoltei de nuci în Moldova a constituit 14 mii tone, recolta fiind de circa 3 mii de tone la hectar.

Fluctuații de prețuri la miezul de nucă pe piața internă

În luna ianuarie curent au scăzut prețurile la nuci cu 1,2 la sută comparativ cu luna decembrie a anului trecut, potrivit BNS. Totuși, prețurile la miezul de nucă variază între 100 și 160 de lei per kilogram în piețele din Chișinău. „Prețul de colectare a miezului variază între 60-100 de lei, în funcție de categorie, iar ca să fie împăcat și cumpărătorul, și producătorul, ar fi normal ca prețul unui kilogram de nucă să fie în jur de 50 lei", a spus directorul executiv al Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din RM.

În orice caz, potrivit lui Gajim, prețul la miezul de nucă pe piața internă este dictat de Occident. „Dacă se încheie un contract cu șapte euro per kilogram și apoi se scade 20-40 la sută, la noi nu poate fi mai ieftin sau mai scump. În Europa, prețul miezului de nucă variază între 8,5-12 euro, în funcție de categorie. Spre exemplu, nuca de franchette, care are 200 de ani pe piața europeană, este cea mai scumpă, iar la noi sunt în jur de 1500-1800 de hectare de asemenea soiuri de nuci".

Specialiștii din domeniul culturilor nucifere țin să precizeze, de asemenea, că țara noastră este „norocoasă", deoarece condiţii pentru cultivarea nucilor există doar pe șapte la sută din suprafaţa Pământului, iar R. Moldova face parte din aceste șapte la sută.

Pentru perioada 2006-2020, Programul Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere preconizează înfiinţarea a circa zece mii hectare livezi de migdal. Realizarea planului de plantări va asigura obţinerea în anul 2020 a 9600 tone de migdale, urmând ca în anul 2025 să fie produse circa 16 mii tone.

Nucul crește în California, în unele țări europene, India, China, însă condițiile climaterice și solul Moldovei sunt cele mai potrivite pentru nuc. Oficial, în Moldova au fost recunoscute cinci soiuri de nuci, iar 20 se consideră de perspectivă.

Articol scris de Victoria Puiu

Sursa: timpul.md

Calamităţile naturale afectează deja în fiecare an agricultura Republicii Moldova, iar consecinţele grave aruncă în recesiune întreaga economie cum s-a întâmplat anul trecut. Cu toate acestea, asiguratorii susţin că doar 5-6% din agricultori încheie contracte pentru protecţia culturilor şi animalelor de astfel de fenomene.

Cauzele principale invocate de fermieri, dar şi de companiile de pe piaţă sunt lipsa resurselor financiare pentru achitarea primelor, dar şi mentalitatea agricultorilor, care încă nu conştientizează necesitatea asigurării producţiei agricole de calamităţi. Experţii recomandă statului să susţină financiar agricultorii pentru ca aceştia să-şi asigure culturile.

În fiecare an se vorbeşte despre gradul înalt de vulnerabilitate a economiei în faţa secetei şi inundaţiilor care afectează agricultura, însă nivelul de asigurare a fermierilor împotriva calamităţilor naturale este încă foarte redus. În prezent sunt două companii care oferă servicii de asigurare a animalelor şi culturilor agricole de incendii şi calamităţi naturale. Este vorba despre Moldcargo şi Moldasig.

Conform legislaţiei în vigoare, contractul dintre fermier şi asigurator este încheiat pentru un an, dar la cererea asiguratului acesta poate fi încheiat şi pentru o perioadă de 6 luni. Valoarea primei de asigurare este calculată în baza unui tarif care este stabilit de fiecare companie în parte. Prima de asigurare poate fi achitată integral sau în rate. Fermierul poate achita 40% din prima totală la încheierea contractului, apoi 30% în termen de două luni de la data achitării primei rate în cazul contractului încheiat pe o perioadă de un an. În cazul contractului încheiat pe o perioadă de şase luni, se achită din start aceleaşi 40% iar în decurs de o lună alte 30%. Ultima tranşă de 30% se achită în termen de două luni de la data achitării celei de a doua rate în cazul contractului încheiat pe o perioadă de un an şi în termen de o lună în cazul contractului încheiat pe o perioadă de şase luni.

Încasările din asigurarea culturilor agricole au crescut cu 16,5%

Potrivit datelor Comisei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), valoarea primelor încasate de companii de la agricultorii care şi-au asigurat animalele de incendii şi calamităţi naturale a constituit în trimestrul III al anului trecut 968,4 mii lei, fiind cu 13,4% mai mare decât în perioada similară a anului 2011. În acelaşi timp, fermierii au achitat prime de asigurare a culturilor agricole în volum mai mare cu 16,5% faţă de trimestrul III al anului 2011, valoarea acestora fiind de 32,118 mil. lei. La sfârşitul lui 2011, încasările din primele de asigurare ale animalelor au însumat 1,246 mil.lei iar pentru asigurarea culturilor agricole producătorii au achitat prime în valoare de 42,27 mil.lei.

În pofida datelor furnizate de CNPF, asiguratorii susţin că nu a fost remarcată o dinamică pronunţată pe piaţa asigurărilor agricole, iar pentru anul curent ei se aşteaptă la o diminuare atât a numărului de agricultori care îşi vor asigura culturile şi animalele, cât şi a volumului de încasări din prime de asigurare. Cel mai mult fermierii asigură viile, livezile, semănăturile de floarea-soarelui şi porumb. Şeful Secţiei Asigurări Agricole din cadrul companiei de asigurări „Moldcargo", Ion Buza, susţine că anul 2013 va fi unul mai special atât pentru agricultori, cât şi pentru piaţa de asigurări agricole.

În 2013 se vor asigura mai puţin fermieri şi se vor reduce încasările din primele de asigurare agricolă

„Va fi un an mai puţin productiv din cauza că efectele secetei se vor resimţi anume în această perioadă. Noi avem dreptul să asigurăm producătorii agricoli doar după ce va demara procesul de subvenţionare a acestora. Este complicat să facem estimări pentru acest an, însă cred că numărul agricultorilor care vor solicita asigurarea culturilor şi a animalelor se va diminua, deoarece ei nu deţin surse financiare pentru a-şi achita primele. În general, compania noastră asigură 5-6% din agricultori, ceea ce este foarte puţin dacă facem o comparaţie cu alte ţări unde acest coeficient ajunge până la 90%", a declarat Buza.

Potrivit managerului, deşi aceste servicii sunt oferite deja de 9 ani, nu a fost înregistrată o dinamică pronunţată la acest capitol, principala problemă fiind lipsa banilor. „Majoritatea agricultorilor conştientizează necesitatea asigurării culturilor şi animalelor, însă lipsa banilor îi împiedică să o facă. Există şi problema mentalităţii producătorilor agricoli, însă dacă nu ar avea atâtea griji, credite şi alte cheltuieli, iar situaţia lor financiară s-ar îmbunătăţi, atunci cred că mult mai mulţi ar apela la aceste servicii", a mai spus Buza.

Problema mentalităţii fermierilor şi lipsa resurselor financiare împiedică dezvoltarea pieţei asigurărilor agricole

Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect", Alexandru Slusari, consideră că există mai multe motive care duc la această situaţie pe piaţa de asigurări agricole. „Unul din factorii cei mai importanţi ţine de mentalitate. Agricultorii nu au avut parte de o istorie şi o practică în domeniul asigurărilor agricole. După ce au trecut prin colhozuri, tranziţia la economia de piaţă şi reforma agrară, mentalitatea fermierilor noştri nu s-a format în direcţia de a conştientiza necesitatea asigurării ca o prioritate. O altă cauză este insuficienţa acută de resurse financiare, iar banii pe care îi deţin sunt cheltuiţi pe motorină, benzină sau pentru alte cheltuieli legate de prelucrarea terenurilor, restul cheltuielilor fiind neprioritare pentru acest segment", a precizat Slusari.

Potrivit expertului, condiţiile impuse de asiguratori sunt explicabile şi acceptabile, reieşind din ceea ce oferă piaţa asigurărilor şi sectorul agricol. „În condiţii de incertitudine economică şi politică, companiile de asigurări nu au foarte mulţi bani şi sunt foarte prudente în ceea ce oferă pentru clienţii lor", a mai spus reprezentantul fermierilor.

Referitor la acţiunile statului, Slusari consideră că s-au întreprins suficiente măsuri pe acest segment, în contextul în care a fost adoptată Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie prin care primele de asigurare sunt subvenţionate cu 50% din valoarea lor, deşi ar fi binevenită creşterea acestei valori până la 70% în următorii ani.

Producătorii agricoli trebuie să înţeleagă importanţa asigurării împotriva calamităţilor naturale, fiindcă nu există alternativă

Preşedintele „UniAgroProtect" susţine că, oricum, trebuie de implementat, în general, politici privind dezvoltarea economiei pentru ca situaţia financiară a agricultorilor să se îmbunătăţească. „Astfel, şi asiguratorii vor fi mai previzibil în ceea ce ţine agricultura şi piaţa de asigurări pentru a oferi condiţii mai bune în acest domeniu. Conştientizarea necesităţii asigurării producţiei agricole de riscurile provocate de calamităţi, de rând cu ameliorarea situaţiei materiale a fermierilor va duce la creşterea volumului de asigurări agricole. Producătorii agricoli trebuie să înţeleagă importanţa asigurării împotriva calamităţilor naturale, fiindcă nu există alternativă pentru ca să ajungă la nivelul ţărilor civilizate unde acest tip de asigurare este deja o normă", a afirmat Alexandru Slusari.

Pierderile suportate de fermieri în acest an ca urmare a secetei sunt estimate la 2,5 miliarde de lei. Potrivit datelor statistice, Republica Moldova deţine o suprafaţă a terenurilor cu destinaţie agricolă de 2 milioane 533,8 mii ha ceia ce reprezintă 74,9% din suprafaţa ţării. În 2012 au fost asigurate doar 4% din plantaţiile agricole.

Articol scris de Virginia Nica

Sursa: eco.md

Ţara noastră va participa, în premieră, la o expoziţie mondială de produse şi tehnologii în domeniul alimentaţiei. Manifestarea va avea loc la Milano, în 2015. Moldova va participa la eveniment cu un stand de produse ecologice.

Costurile participării la expoziţie se ridică la 30 de milioane de lei, bani ce ar putea fi obţinuţi din sponsorizări, dar şi de la Guvern.

"Tema noastră fiind "Hrană pentru planeta Pământ şi energie pentru viaţă", e o şansă pentru Moldova. Dacă ne dezvoltăm în această direcţie, atunci avem şansa ca roşiile noastre să nu coste trei lei, dar să coste trei euro", susţine directorul general al Moldexpo, Arcadie Andronic.

"Produsele agricole, produsele bio, vinurile organice, obţinute fără produse chimice, pe soluri curate şi în baza tehnologiilor pure. Deci, intenţia noastră este de a ne prezenta anume ca o ţară producătoare de produse bio", spune managerul de proiect, Natalia Ivanov.

Pentru a cultiva produse bio sunt necesare îngrăşăminte organice, dar fermierii de la noi utilizează, în special îngrăşăminte minerale.

Expoziţia internaţională de la Milano se va desfăşura în perioada 1 mai - 31 octombrie 2015. Până acum, şi-au anunţat participarea 126 de state şi 60 de corporaţii transnaţionale. Organizatorii prognozează că vor avea peste 30 de milioane de vizitatori. În 2010, Moldova a participat la o expoziţie internaţională, la Shanghai.

Sursa: publika.md

Federaţia Rusă intenţionează să majoreze exportul de tehnică agricolă în Republica Moldova, aceste subiecte au fost abordate în cadrul întrevederii dintre ambasadorul rus în Moldova, Farit Muhametşin, şi reprezentanţii sectorului agricol din Moldova şi Rusia, care au participat la expoziţia „Moldagroteh-2013", organizată la Chişinău.

În cadrul discuţiilor părţile s-au axat pe identificarea unor căi de apropiere a intereselor de afaceri ale Rusiei şi Moldovei în domeniul livrărilor tehnicii agricole ruseşti.

Farit Muhametşin a menţionat că Ambasada este dispusă să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre întreprinderile celor două ţări în conlucrare cu conducerea Comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru cooperare economică. Diplomatul a subliniat necesitatea de a ridica nivelul de informare a societăţii privind oportunităţile, priorităţile şi procesul de cooperare între producătorii ruşi de tehnică agricolă şi companiile moldoveneşti din domeniul agrar.

Reprezentanţii întreprinderilor de producţie a tehnicii agricole din Voronej şi Kirov, prezenţi la întrevedere, au confirmat disponibilitatea de a stabili relaţii de parteneriat pe termen lung în Moldova, menţionînd interesul manifestat faţă de tehnica rusă în cadrul expoziţiei „Moldagroteh-2013", care s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie la „Moldoexpo".

Sursa: noi.md

Producţia industrială în Moldova continuă să scadă. Potrivit informaţiilor acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Naţional de Statistică, în luna ianuarie 2013, volumul producţiei industriale s-a micşorat cu 2,1%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Diminuarea volumului producţiei industriale a fost cauzată de reducerea volumului în industria extractivă cu 43% şi în industria prelucrătoare – cu 2,9%. Totodată, în luna ianuarie 2013, a fost înregistrată o creştere cu 0,8% în sectorul energetic.

În industria alimentară şi a băuturilor s-a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 8,6%, în special la următoarele activităţi: fabricarea vinului – cu 57,1%; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 46,0%; fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 41,3%; fabricarea produselor de morărit şi a amidonului – cu 35,9%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 19,9%; fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 7,6%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 6,7%; fabricarea produselor lactate – cu 2%.

Totodată, s-au înregistrat descreşteri la următoarele activităţi ale industriei alimentare şi a băuturilor: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 78,9%; fabricarea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare – cu 18,4%; prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peşte – cu 14,5%.

De asemenea, în ianuarie 2013, s-au înregistrat creşteri şi la alte activităţi cum ar fi: industria chimică – cu 91,6%; producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 46,0%; producţia de echipamente şi aparate radio, televiziune şi comunicaţii – cu 16,7%; producţia de mobilier – cu 9,2%; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative – cu 8,1%; producţia de maşini şi aparate electrice – cu 4,7%; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 1,9%.

Totodată, în perioada de referinţă, au avut loc reduceri ale volumului de producţie, faţă de ianuarie 2012, la: producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 82,9%; industria metalurgică – cu 39,4%; producţia de piei, articole din piele şi a încălţămintei – cu 38,6%; fabricarea de maşini şi echipamente – cu 38,2%; fabricarea produselor de tutun – cu 36,8%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu 31,6%; fabricarea hîrtiei şi cartonului – cu 27,2%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 18,5%; fabricarea produselor finite din metal – cu 17,8%; fabricarea produselor textile – cu 10,4%; producţia şi distribuţia energiei electrice – cu 0,3%.

Sursa: noi.md

Prima săptămână din Postul Paștelui debutează cu cer oarecum senin și temperaturi destul de mici pentru această perioadă din an. Totuși, nu are cum să nu ne bucure faptul că vântul, care a bătut cu putere în ultimele zile, s-a liniștit vizibil.

Astăzi, vom avea parte de cer parțial noros și temperaturi mici. Vântul va bate din sud-est, cu 7-12 metri pe secundă, iar presiunea atmosferică va fi ridicată.

În nordul țării, pe parcursul zilei vor fi +4...+7 grade Celsius, în raioanele de centru +5...+8 grade, iar la sud +6...+9 grade. Noaptea, mercurul din termometre va oscila pe parcursul întregii țări între -2...+3 grade Celsius.

Marți, se prevede timp mohorât, în nordul și centrul țării sunt posibile precipitații. Vântul va sufla moderat, din sud-est, iar presiunea atmosferică va fi normală.

Ziua, temperaturile în nordul țării vor fi de +8...+11 grade, la centru vor fi +9...+12 grade, iar la sud +10...+13 grade Celsius. Noaptea, temperaturile vor oscila între 0...+5 grade.

Miercuri, în nordul țării se anunță precipitații ușoare. Pe parcursul zilei vor fi +9...+12 grade Celsius. În regiunile din centrul țării va fi deasemenea cer noros și +10...+13 grade în termometre, iar în sud până la +14 grade Celsius.

Presiunea atmosferică va fi scăzută, iar vântul va bate din sud-vest cu până la 11 metri pe secundă. În timpul nopții se păstrează maxime de până la 5 grade cu plus.

Joi, temperaturile brusc coboară și va fi din nou rece. În nordul republicii, mercurul din termometre abia de va ajunge la +8 grade. În restul țării, maxima zilei va fi de +10 grade. Vântul iarăși va sufla din sud-est, cu până la 11 metri pe secundă.

Potrivit prognozelor, weekendul viitor se anunță a fi rece și vor cădea precipitații sub formă de lapoviță.

Sursa: stirilocale.md

În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii. În acest context, trebuie să ştim că:

• iepuroaicele manifestă călduri tot timpul anului;

• în ovarele iepuroaicelor, există permanent foliculi pe cale de maturare, ovulaţia fiind provocată de actul montei;

• femelele în călduri sunt neliniştite, se agită în cuşcă, răscolesc aşternutul, îşi smulg părul de pe abdomen, fac cuib, stau întinse, au organele genitale externe de culoare roşu-aprins, introduse în cuşca masculului, acceptă monta;

• la tineretul femel, prima montă se realizează prin tatonare, după atingerea a 70-75% din greutatea de adult a rasei şi a vârstei optime;

• la femelele multipare (care au fătat de mai multe ori), pentru programarea la montă, trebuie să se aibă în vedere: numărul de pui fătaţi şi înţărcaţi, starea de întreţinere şi vârsta;

• într-o crescătorie de iepuri, raportul între sexe este de un mascul la 9 femele;

• în vederea montei, femela se introduce în cuşca masculului (niciodată invers);

• după două monte consecutive (la interval de 10 minute între ele), iepuroaica se readuce în cuşca ei;

• masculii pot fi folosiţi la montă două zile consecutive, după care li se asigură o zi de pauză;

• diagnosticul gestaţiei, se poate face prin împerecheri de control la 5-6 zile de la montă, sau prin palparea abdomenului la 10-15 zile după împerechere;

• după o gestaţie de 30-31 zile, femelele fată între 1-12 pui, cu o greutate medie cuprinsă între 50-70 g;

• la 24 ore după fătare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numără puii, se observă viabilitatea lor şi se elimină resturile placentare şi puii morţi;

• în funcţie de sistemul de creştere practicat, puii de iepure de casă se înţarcă la vârste cuprinse între 28-60 de zile.

Ritmul de reproducere

Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casă într-o crescătorie, trebuie să ţinem cont de condiţiile de creştere asigurate (hrănire şi adăpostire) în cadrul acesteia.

Productivitatea iepuroaicelor dintr-o fermă, estimată prin numărul de pui înţărcaţi pe cuşcă şi pe an, depinde de intervalul între două fătări succesive, de numărul de pui la fătare şi de procentul de supravieţuire a puilor până la înţărcare.

După intervalul de timp între două fătări succesive, ritmul de reproducere poate fi:

• Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic crescătorilor care dispun de condiţii de hrănire şi adăpare precare şi se bazează pe realizarea a două fătări pe an, în urma cărora se obţin 12-18 pui înţărcaţi pe femelă. Un ciclu de reproducere este alcătuit din 30 zile de gestaţie şi 60 zile de alăptare. Cele două cicluri de reproducere însumează 180 zile pe an şi se derulează între 1 martie-15 septembrie.

• Ritmul de reproducere semiintensiv constă în realizarea a 3 fătări pe an, în urma cărora se înţarcă 26-28 pui/femelă. Intervalul între două fătări succesive este de 75 zile (30 zile de gestaţie şi 45 zile de alăptare). Cele trei cicluri de reproducere însumează 325 zile.

• Ritmul de reproducere intensiv se bazează pe realizarea a 4 fătări pe an şi obţinerea a 30-35 pui înţărcaţi/femelă. Durata unui ciclu de reproducţie este de 75 zile, iar femela este în activitate 300 zile/an.

• Ritmul de reproducţie foarte intensiv constă în obţinerea a 6 fătări/an/femelă şi a 36-48 pui înţărcaţi/an/femelă. Fătările au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaţie şi 30 zile de alăptare), iar femela este în activitate 360 zile/an.

În funcţie de ritmul de reproducere ales se întocmeşte în fermă un plan de montă şi fătări (tab. 2).

Sursa: revista-ferma.ro

Comunităţile rurale din raioanele Străşeni, Ialoveni, Călăraşi, Nisporeni, Căuşeni şi Taraclia ce vor să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme de încălzire pe bază de biomasă au trecut a doua etapă de selecţie.

Comitetul de evaluare, format din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Delegaţiei UE în Moldova şi PNUD Moldova, au selectat pe 14 martie curent, 16 sate din aceste raioane pentru următoarea etapă de concurs.

Vedeţi lista satelor ce au trecut în etapa finală de concurs: Micleuşeni, Vorniceni (raionul Străşeni), Hîrbăvăţ, Săseni (raionul Călăraşi), Puhoi, Ruseştii Vechi (raionul Ialoveni), Brătuleni, Soltăneşti (raionul Nisporeni), Ciufleşti, Cîrnăţenii Noi, Plop-Ştiubei, Tănătarii Noi (raionul Căuşeni), Cairaclia,Cealîc, Ciumai şi Novoseolovca (raionul Taraclia).

Începând cu săptămâna viitoare, un grup de experţi angajaţi de Proiectul Energie şi Biomasă vor evalua performanţa energetică a clădirilor selectate pentru etapa finală, vor recomanda capacitatea cazanului pe bază de biomasă, precum şi acţiunile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirii.

De asemenea, comunităţile vor fi instruite cum să mobilizeze populaţia şi resursele locale, ulterior fiecare comunitate va prezenta un Plan de mobilizare al comunităţii.

Aflaţi mai multe despre condiţiile de selectare a comunităţilor ce vor să îşi instaleze sisteme termice pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă: http://biomasa.aee.md/selection-criteria-ro/

Proiectul Energie şi Biomasă este un proiect finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implementat de PNUD Moldova.

Sursa: biomasa.aee.md

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită agenţii economici la Reuniunea de afaceri moldo-cehă, care va avea loc în contextul desfășurării ședinței Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică.

Evenimentul va avea loc pe data de 19 martie 2013, începând cu orele 14:00, la Chișinău, Casa Guvernului, sala de şedinţe, et. VI (intrarea de pe str. B. Bodoni).

Din componenţa delegaţiei cehe de afaceri fac parte 4 companii, având următoarele domenii de activitate: credite investiţionale şi de finanţare a activităţilor de export, sisteme informaţionale, consultanţă şi logistică, producerea materialelor acrilat.

În cadrul reuniunii vor fi organizate întrevederi bilaterale, unde reprezentanţii mediului de afaceri din Republica Moldova vor avea posibilitatea de a stabili parteneriate cu agenţii economici cehi.

Informaţii suplimentare și înregistrare:
Tel./fax:022 221391, tel.: 022 238770,
e-mail: [email protected],
Responsabili. Iaţco Alina, Eremia Viorel

Sursa: chamber.md

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), în parteneriat cu FMO şi DEG, au finalizat cu succes eşalonarea către Grupul de Companii Trans Oil a împrumutului în suma totală de 70 milioane de dolari SUA. Anunţul despre iniţierea aceastei tranzacţii a avut loc în august 2012.

Vincenzo Turrisi, Managerul General Trans Oil Group of Companies a menţionat: „Acesta este un pas important pentru Grupul Trans – Oil. Cu suportul partenerilor noştri noi, suntem gata să depunem toate eforturile pentru a spori volumele de procesare a seminţelor oleaginoase, extinderea activităţii de producere agricolă şi consolidarea poziţiei pe piaţă în ceea ce ţine comerţul internaţional de cereale.

Printre priorităţile de bază a proiectului sunt protecţia mediului şi sustenabilitatea operaţiunilor. Am început deja o investiţie importantă în uzina de prelucrare a seminţelor oleaginoase „Floarea Soarelui" din or. Bălţi, scopul investiţiei este de a o face mai eficientă şi mai ecologică, precum şi pentru a îndeplini cele mai înalte standarde internaţionale.

Producţia agricolă va deveni o parte tot mai importantă a afacerii noastre, pentru că Moldova are un potenţial ridicat de dezvoltare şi consolidare.

Suport IFC (IFC), în parteneriat cu DEG si FMO a fost semnificativ şi va ajuta grupul să îşi atingă obiectivele strategice pentru a deveni un actor regional important.

Sursa: timpul.md