Agrobiznes

Federaţia Rusă intenţionează să majoreze exportul de tehnică agricolă în Republica Moldova, aceste subiecte au fost abordate în cadrul întrevederii dintre ambasadorul rus în Moldova, Farit Muhametşin, şi reprezentanţii sectorului agricol din Moldova şi Rusia, care au participat la expoziţia „Moldagroteh-2013", organizată la Chişinău.

În cadrul discuţiilor părţile s-au axat pe identificarea unor căi de apropiere a intereselor de afaceri ale Rusiei şi Moldovei în domeniul livrărilor tehnicii agricole ruseşti.

Farit Muhametşin a menţionat că Ambasada este dispusă să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre întreprinderile celor două ţări în conlucrare cu conducerea Comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru cooperare economică. Diplomatul a subliniat necesitatea de a ridica nivelul de informare a societăţii privind oportunităţile, priorităţile şi procesul de cooperare între producătorii ruşi de tehnică agricolă şi companiile moldoveneşti din domeniul agrar.

Reprezentanţii întreprinderilor de producţie a tehnicii agricole din Voronej şi Kirov, prezenţi la întrevedere, au confirmat disponibilitatea de a stabili relaţii de parteneriat pe termen lung în Moldova, menţionînd interesul manifestat faţă de tehnica rusă în cadrul expoziţiei „Moldagroteh-2013", care s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie la „Moldoexpo".

Sursa: noi.md

Producţia industrială în Moldova continuă să scadă. Potrivit informaţiilor acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Naţional de Statistică, în luna ianuarie 2013, volumul producţiei industriale s-a micşorat cu 2,1%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Diminuarea volumului producţiei industriale a fost cauzată de reducerea volumului în industria extractivă cu 43% şi în industria prelucrătoare – cu 2,9%. Totodată, în luna ianuarie 2013, a fost înregistrată o creştere cu 0,8% în sectorul energetic.

În industria alimentară şi a băuturilor s-a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 8,6%, în special la următoarele activităţi: fabricarea vinului – cu 57,1%; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 46,0%; fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 41,3%; fabricarea produselor de morărit şi a amidonului – cu 35,9%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 19,9%; fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 7,6%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 6,7%; fabricarea produselor lactate – cu 2%.

Totodată, s-au înregistrat descreşteri la următoarele activităţi ale industriei alimentare şi a băuturilor: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 78,9%; fabricarea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare – cu 18,4%; prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peşte – cu 14,5%.

De asemenea, în ianuarie 2013, s-au înregistrat creşteri şi la alte activităţi cum ar fi: industria chimică – cu 91,6%; producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 46,0%; producţia de echipamente şi aparate radio, televiziune şi comunicaţii – cu 16,7%; producţia de mobilier – cu 9,2%; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative – cu 8,1%; producţia de maşini şi aparate electrice – cu 4,7%; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 1,9%.

Totodată, în perioada de referinţă, au avut loc reduceri ale volumului de producţie, faţă de ianuarie 2012, la: producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 82,9%; industria metalurgică – cu 39,4%; producţia de piei, articole din piele şi a încălţămintei – cu 38,6%; fabricarea de maşini şi echipamente – cu 38,2%; fabricarea produselor de tutun – cu 36,8%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu 31,6%; fabricarea hîrtiei şi cartonului – cu 27,2%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 18,5%; fabricarea produselor finite din metal – cu 17,8%; fabricarea produselor textile – cu 10,4%; producţia şi distribuţia energiei electrice – cu 0,3%.

Sursa: noi.md

Prima săptămână din Postul Paștelui debutează cu cer oarecum senin și temperaturi destul de mici pentru această perioadă din an. Totuși, nu are cum să nu ne bucure faptul că vântul, care a bătut cu putere în ultimele zile, s-a liniștit vizibil.

Astăzi, vom avea parte de cer parțial noros și temperaturi mici. Vântul va bate din sud-est, cu 7-12 metri pe secundă, iar presiunea atmosferică va fi ridicată.

În nordul țării, pe parcursul zilei vor fi +4...+7 grade Celsius, în raioanele de centru +5...+8 grade, iar la sud +6...+9 grade. Noaptea, mercurul din termometre va oscila pe parcursul întregii țări între -2...+3 grade Celsius.

Marți, se prevede timp mohorât, în nordul și centrul țării sunt posibile precipitații. Vântul va sufla moderat, din sud-est, iar presiunea atmosferică va fi normală.

Ziua, temperaturile în nordul țării vor fi de +8...+11 grade, la centru vor fi +9...+12 grade, iar la sud +10...+13 grade Celsius. Noaptea, temperaturile vor oscila între 0...+5 grade.

Miercuri, în nordul țării se anunță precipitații ușoare. Pe parcursul zilei vor fi +9...+12 grade Celsius. În regiunile din centrul țării va fi deasemenea cer noros și +10...+13 grade în termometre, iar în sud până la +14 grade Celsius.

Presiunea atmosferică va fi scăzută, iar vântul va bate din sud-vest cu până la 11 metri pe secundă. În timpul nopții se păstrează maxime de până la 5 grade cu plus.

Joi, temperaturile brusc coboară și va fi din nou rece. În nordul republicii, mercurul din termometre abia de va ajunge la +8 grade. În restul țării, maxima zilei va fi de +10 grade. Vântul iarăși va sufla din sud-est, cu până la 11 metri pe secundă.

Potrivit prognozelor, weekendul viitor se anunță a fi rece și vor cădea precipitații sub formă de lapoviță.

Sursa: stirilocale.md

În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii. În acest context, trebuie să ştim că:

• iepuroaicele manifestă călduri tot timpul anului;

• în ovarele iepuroaicelor, există permanent foliculi pe cale de maturare, ovulaţia fiind provocată de actul montei;

• femelele în călduri sunt neliniştite, se agită în cuşcă, răscolesc aşternutul, îşi smulg părul de pe abdomen, fac cuib, stau întinse, au organele genitale externe de culoare roşu-aprins, introduse în cuşca masculului, acceptă monta;

• la tineretul femel, prima montă se realizează prin tatonare, după atingerea a 70-75% din greutatea de adult a rasei şi a vârstei optime;

• la femelele multipare (care au fătat de mai multe ori), pentru programarea la montă, trebuie să se aibă în vedere: numărul de pui fătaţi şi înţărcaţi, starea de întreţinere şi vârsta;

• într-o crescătorie de iepuri, raportul între sexe este de un mascul la 9 femele;

• în vederea montei, femela se introduce în cuşca masculului (niciodată invers);

• după două monte consecutive (la interval de 10 minute între ele), iepuroaica se readuce în cuşca ei;

• masculii pot fi folosiţi la montă două zile consecutive, după care li se asigură o zi de pauză;

• diagnosticul gestaţiei, se poate face prin împerecheri de control la 5-6 zile de la montă, sau prin palparea abdomenului la 10-15 zile după împerechere;

• după o gestaţie de 30-31 zile, femelele fată între 1-12 pui, cu o greutate medie cuprinsă între 50-70 g;

• la 24 ore după fătare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numără puii, se observă viabilitatea lor şi se elimină resturile placentare şi puii morţi;

• în funcţie de sistemul de creştere practicat, puii de iepure de casă se înţarcă la vârste cuprinse între 28-60 de zile.

Ritmul de reproducere

Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casă într-o crescătorie, trebuie să ţinem cont de condiţiile de creştere asigurate (hrănire şi adăpostire) în cadrul acesteia.

Productivitatea iepuroaicelor dintr-o fermă, estimată prin numărul de pui înţărcaţi pe cuşcă şi pe an, depinde de intervalul între două fătări succesive, de numărul de pui la fătare şi de procentul de supravieţuire a puilor până la înţărcare.

După intervalul de timp între două fătări succesive, ritmul de reproducere poate fi:

• Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic crescătorilor care dispun de condiţii de hrănire şi adăpare precare şi se bazează pe realizarea a două fătări pe an, în urma cărora se obţin 12-18 pui înţărcaţi pe femelă. Un ciclu de reproducere este alcătuit din 30 zile de gestaţie şi 60 zile de alăptare. Cele două cicluri de reproducere însumează 180 zile pe an şi se derulează între 1 martie-15 septembrie.

• Ritmul de reproducere semiintensiv constă în realizarea a 3 fătări pe an, în urma cărora se înţarcă 26-28 pui/femelă. Intervalul între două fătări succesive este de 75 zile (30 zile de gestaţie şi 45 zile de alăptare). Cele trei cicluri de reproducere însumează 325 zile.

• Ritmul de reproducere intensiv se bazează pe realizarea a 4 fătări pe an şi obţinerea a 30-35 pui înţărcaţi/femelă. Durata unui ciclu de reproducţie este de 75 zile, iar femela este în activitate 300 zile/an.

• Ritmul de reproducţie foarte intensiv constă în obţinerea a 6 fătări/an/femelă şi a 36-48 pui înţărcaţi/an/femelă. Fătările au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaţie şi 30 zile de alăptare), iar femela este în activitate 360 zile/an.

În funcţie de ritmul de reproducere ales se întocmeşte în fermă un plan de montă şi fătări (tab. 2).

Sursa: revista-ferma.ro

Comunităţile rurale din raioanele Străşeni, Ialoveni, Călăraşi, Nisporeni, Căuşeni şi Taraclia ce vor să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme de încălzire pe bază de biomasă au trecut a doua etapă de selecţie.

Comitetul de evaluare, format din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Delegaţiei UE în Moldova şi PNUD Moldova, au selectat pe 14 martie curent, 16 sate din aceste raioane pentru următoarea etapă de concurs.

Vedeţi lista satelor ce au trecut în etapa finală de concurs: Micleuşeni, Vorniceni (raionul Străşeni), Hîrbăvăţ, Săseni (raionul Călăraşi), Puhoi, Ruseştii Vechi (raionul Ialoveni), Brătuleni, Soltăneşti (raionul Nisporeni), Ciufleşti, Cîrnăţenii Noi, Plop-Ştiubei, Tănătarii Noi (raionul Căuşeni), Cairaclia,Cealîc, Ciumai şi Novoseolovca (raionul Taraclia).

Începând cu săptămâna viitoare, un grup de experţi angajaţi de Proiectul Energie şi Biomasă vor evalua performanţa energetică a clădirilor selectate pentru etapa finală, vor recomanda capacitatea cazanului pe bază de biomasă, precum şi acţiunile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirii.

De asemenea, comunităţile vor fi instruite cum să mobilizeze populaţia şi resursele locale, ulterior fiecare comunitate va prezenta un Plan de mobilizare al comunităţii.

Aflaţi mai multe despre condiţiile de selectare a comunităţilor ce vor să îşi instaleze sisteme termice pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă: http://biomasa.aee.md/selection-criteria-ro/

Proiectul Energie şi Biomasă este un proiect finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implementat de PNUD Moldova.

Sursa: biomasa.aee.md

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită agenţii economici la Reuniunea de afaceri moldo-cehă, care va avea loc în contextul desfășurării ședinței Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică.

Evenimentul va avea loc pe data de 19 martie 2013, începând cu orele 14:00, la Chișinău, Casa Guvernului, sala de şedinţe, et. VI (intrarea de pe str. B. Bodoni).

Din componenţa delegaţiei cehe de afaceri fac parte 4 companii, având următoarele domenii de activitate: credite investiţionale şi de finanţare a activităţilor de export, sisteme informaţionale, consultanţă şi logistică, producerea materialelor acrilat.

În cadrul reuniunii vor fi organizate întrevederi bilaterale, unde reprezentanţii mediului de afaceri din Republica Moldova vor avea posibilitatea de a stabili parteneriate cu agenţii economici cehi.

Informaţii suplimentare și înregistrare:
Tel./fax:022 221391, tel.: 022 238770,
e-mail: [email protected],
Responsabili. Iaţco Alina, Eremia Viorel

Sursa: chamber.md

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), în parteneriat cu FMO şi DEG, au finalizat cu succes eşalonarea către Grupul de Companii Trans Oil a împrumutului în suma totală de 70 milioane de dolari SUA. Anunţul despre iniţierea aceastei tranzacţii a avut loc în august 2012.

Vincenzo Turrisi, Managerul General Trans Oil Group of Companies a menţionat: „Acesta este un pas important pentru Grupul Trans – Oil. Cu suportul partenerilor noştri noi, suntem gata să depunem toate eforturile pentru a spori volumele de procesare a seminţelor oleaginoase, extinderea activităţii de producere agricolă şi consolidarea poziţiei pe piaţă în ceea ce ţine comerţul internaţional de cereale.

Printre priorităţile de bază a proiectului sunt protecţia mediului şi sustenabilitatea operaţiunilor. Am început deja o investiţie importantă în uzina de prelucrare a seminţelor oleaginoase „Floarea Soarelui" din or. Bălţi, scopul investiţiei este de a o face mai eficientă şi mai ecologică, precum şi pentru a îndeplini cele mai înalte standarde internaţionale.

Producţia agricolă va deveni o parte tot mai importantă a afacerii noastre, pentru că Moldova are un potenţial ridicat de dezvoltare şi consolidare.

Suport IFC (IFC), în parteneriat cu DEG si FMO a fost semnificativ şi va ajuta grupul să îşi atingă obiectivele strategice pentru a deveni un actor regional important.

Sursa: timpul.md

Ministerul Economiei a dat startul unei noi runde de finanţări ale întreprinderilor mici şi mijlocii din contul surselor Fondurilor Partenere ale Grantului Japonez, Tranşele I-IV, în sumă de circa 12 mln de lei.

Astfel, începînd cu 18 martie curent, antreprenorii din raioane îşi vor putea depune dosarele de participare pentru procurarea echipamentului tehnic necesar, relatează MOLDPRES.

Potrivit Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media al ME, obiectivul principal al Programului de susţinere şi dezvoltare a ÎMM-urilor îl reprezintă crearea condiţiilor favorabile pentru agenţii economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea dezvoltării activităţii de producere în raioanele Republicii Moldova, în special, în sectorul rural, precum şi sporirea exporturilor şi substituirea importurilor.

Prin intermediul Programului, antreprenorii pot solicita procurarea unui vast sortiment de echipament de producere în valoare minimă de 500 mii lei, pînă la valoarea maximă de 1 mln de lei. Echipamentul procurat în cadrul Programului va fi oferit beneficiarilor în regim de leasing pe o perioadă de un an, fără gaj, cu o dobîndă de leasing la cota zero.

La achiziţia şi importul echipamentului va fi aplicată cota zero la plata taxei pe valoarea adăugată şi vor fi aplicate scutiri la plata taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale pentru contractele de leasing încheiate pînă la data de 30 iunie 2013.

Conform condiţiilor Programului, vor avea prioritate proiectele inovaţionale ale solicitanţilor, ale căror investiţii proprii vor atesta un coeficient înalt de multiplicare faţă de finanţarea acordată din contul mijloacelor Fondurilor Partenere ale Grantului, precum şi proiectele ÎMM ce vor contribui, prin produsele lor, la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea importurilor. De asemenea, echipamentul trebuie să fie cu un consum redus de resurse energetice.

Perioada de prezentare a setului de documente necesare pentru participare la program este 18 martie-5 aprilie curent, notează MOLDPRES.

Sursa: moldpres.md

Încă îşi numără pierderile şi se plâng pe autorităţi că le ignoră necesităţile. Mai mult de 100 de agricultori din întreaga ţara au făcut astăzi bilanţul anului 2012, la adunarea generală a unei organizaţii de fermieri.

Cu acest prilej, ei au cerut şi majorarea subvenţiilor. În replică, reprezentanţii statului le-au sugerat să-şi gestioneze mai eficient afacerile. Fermierii spun că efectele secetei sunt resimţite şi acum, iar sectorul zootehnic rămâne cel mai afectat.

"Astăzi, oamenii taie vitele. Din cauza lipsei de furaj, lumea este nevoită să vândă animalele. Avem cazuri când mor vacile şi caii, din lipsa produselor furajere", a spus fermierul Mihai Diaconu.

Unii producători aşteaptă ca statul să intervină mai activ în modernizarea agriculturii, în primul rând prin majorarea subvenţiilor.

"Suma pentru subvenţionare nu ar trebui să fie de 400 de milioane, dar de 2,4 miliarde de lei. Această sumă ne-ar permite să facem nişte paşi mai îndrăzneţi, ca să putem efectua schimbări esenţiale. Altfel, rămânem în urmă", a declarat Anatol Plăcintă, fermier.

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ştefan Chitoroagă, le sugerează, însă, fermierilor să-şi gestioneze mai bine afacerile şi să nu mizeze doar pe ajutorul statului.

"Când pleci în teritoriu şi discuţi cu fermierii, pe ei nu-i interesează nimic, dar dă-le bani. Şi cât mai mulţi să le dai, să nu investească dumnealui, dar deodată să fie partea statului", a declarat viceministrul Agriculturii.

Fondul de subvenţionare al fermierilor este, în acest an, de 400 de milioane de lei. Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, seceta din 2012 a adus fermierilor prejudicii de aproximativ trei miliarde de lei.

Sursa: publika.md

Economia subterană este o realitate tolerată de cea mai mare parte a societăţii însă puţini îşi dau seama că aceasta este unul din cele mai mari obstacole în dezvoltarea economică a ţării.

În politica bugetar-fiscală pentru anul 2013, statul propune un şir de prevederi prin care se angajează să scoată la lumină acest fenomen din sectoarele economiei, agricultura fiind unul din domeniile prioritare. Stabilirea impozitului agricol unic și revenirea la cota de 20% a TVA pentru produsele agricole sunt principalele prevederi ale politicii bugetar-fiscale pentru anul curent.

Deşi discuţiile pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea impozitului unic în agricultură durează de ceva timp, acesta a fost aprobat, în regim de urgenţă, în cadrul ultimei şedinţe a actualului cabinet de miniştri ce a avut loc la 7 martie. Proiectul de lege a fost criticat de Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care s-a şi abţinut de la vot, pe motiv că proiectul nu a fost propus spre avizare Ministerului Economiei. Acesta a opinat că un asemenea proiect trebuie să se bazeze pe foarte multe calcule care trebuie analizate. Totodată, în primăvara anului trecut anume fracţiunea PDM, a cărui membru este Lazăr, a anunţat că lucrează la un proiect de lege în acest sens.

Povara fiscală va fi diminuată

Dacă va trece de Parlament, impozitul unic urmează să substituie alte şase impozite şi taxe pentru agricultori. Acesta va include impozitul pe venit, impozitul funciar, impozitul pe imobil și impozitul pe amenajare, etc. Totuşi, agricultorii nu scapă de plata taxei pe valoare adăugată, de plata contribuţiilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Prin modificările date, statul vrea să elimine evaziunea fiscală din ramură, dar şi să simplifice administrarea fiscală. Dacă Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, spune că impozitul unic va reduce povara fiscală, atunci Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, spune că impozitul agricol consolidat va preveni schemele de evaziune fiscală.

Prin urmare, fermierii şi producătorii agricoli nu vor mai fi traşi de mânecă ca să întocmească diferite rapoarte pe care să le prezinte la diferite instanţe, dar va exista un procedeu unic de plată a impozitelor. Principalul avantaj al acestui proiect este însa că toate gospodăriile agricole vor concura în condiţii egale şi vor plăti o taxă fixă stabilită în funcţie de mărimea proprietăţii funciare şi a bonităţii solului, fapt ce va exclude posibilitatea evaziunii fiscale.

Cota impozitului – mărul discordiei între fermieri şi guvern

Până acum, mărul discordiei dintre autorităţi şi producătorii agricoli a fost mărimea cotei impozitului unic. Federaţia Naţională a Fermierilor miza pe un impozit anual de 108 lei pentru un hectar, în timp ce Ministerul Finanţelor propunea ca acest impozit să fie de 380 lei pe an pentru un hectar. În cele din urmă, pe masa executivului a ajuns un proiect de lege în care impozitul unic va fi calculat în funcţie de valoarea calităţii terenului înmulţită cu 3,1 lei. „Impozitul consolidat va fi plătit în funcţie de calitatea terenului agricol, adică de nivelul de bonitate. În Republica Moldova, media este de 64 de grade la un hectar, care va fi înmulţită cu 3,1 lei şi astfel va rezulta valoarea impozitului pentru fiecare hectar", a adăugat Bumacov după şedinţa guvernului din 7 martie. Atât Preşedinte Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, cât şi expertul economic Viorel Chivriga ne-au spus că cota stabilită de autorităţi este una rezonabilă şi oportună.

Potrivit proiectului care urmează a fi discutat în Parlament, fermierii moldoveni vor achita acest impozit în două tranşe. Astfel, 50 la sută din suma impozitului anual va fi achitată până la sfârşitul lunii septembrie, iar cealaltă jumătate, până la finele lunii noiembrie. În acest context, Chivriga a precizat că termenul stabilit pentru achitarea impozitului a fost gândit în favoarea producătorilor agricoli, care în cea de-a doua jumătate a anului îşi valorifică veniturile din agricultură. Totodată, Chivriga declară că există totuşi incertitudine în privinţa încasărilor la bugetul de stat de pe urma implementării acestui impozit. De cealaltă parte, statul prognozează încasări la bugetul de stat în valoare de 353,5 milioane de lei.

FMI, sceptic în privinţa impozitului consolidat

Deşi iniţiativa Guvernului a fost salutată de agricultori, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Tokhir Mirzoev, şi-a exprimat rezervele faţă de proiectul dat, în cadrul unei întâlniri cu speaker-ul Marian Lupu. Mirzoev este de părere că introducerea impozitului unic limitează posibilitatea de a regla situația agenților economici în funcție de rezultatele anuale. Poziţia sceptică a FMI vizavi de introducerea impozitului unic în agricultură, dar şi vizavi de faptul că diferenţa de 12 puncte procentuale dintre cota TVA de 20% la producţia agricolă aplicată de la 1 ianuarie şi cea veche de 8% să rămână în contul întreprinderilor pentru dezvoltarea acestora, rămâne neschimbată deoarece economia naţională nu poate să-şi permită asemenea schimbări.

La acest capitol, Alexandru Slusari ne-a spus că poziţia FMI este una firească, deoarece aceştia nu conştientizează până la urmă ce pondere uriaşă deţine economia informală în domeniul agrar. Schemele europene nu sunt întotdeauna compatibile cu sistemul corupt moştenit încă din perioada regimului sovietic, a precizat el. De cealaltă parte, economistul Viorel Chivriga a atenţionat asupra faptului că experţii FMI şi-au amânat pentru a doua oară vizita de evaluare a Programului susţinut de FMI la Chişinău, adăugând că nerespectarea condiţiilor impuse de părţile negociatoare trebuie luate în calcul în acest scenariu.

Proiectul ar putea fi aprobat în cel mult două luni

Dacă trece de Parlament, proiectul ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent. Despre aceasta ne-a comunicat Alexandru Slusari care s-a întâlnit ieri, 12 martie, cu speakerul Parlamentului Marian Lupu pentru a discuta despre modificările care ar trebui efectuate în vederea perfecţionării documentului. Acesta a menţionat că dacă în următoare două luni documentul va primi votul deputaţilor, proiectul de lege ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent.

În opinia lui Slusari, document aprobat de Guvern necesită anumite îmbunătăţiri, deşi la nivel conceptual este unul bine gândit. Acesta ne-a spus că există carenţe în ceea ce priveşte subiecţii impozitării care nu sunt bine identificaţi. Asociaţia pe care o reprezintă pledează pentru impozitarea agenţilor economici a căror 75% din venituri provin din vânzarea produselor agricole, aşa cum se întâmplă în Ucraina. În acest sens, economistul Viorel Chivriga a precizat că partea pozitivă a proiectului este că el nu favorizează nici o categorie de fermieri, promovând echitatea fiscală. „Nu există noţiunea de fermier mic sau mare, există doar noţiunea de fermier eficient, or eficienţa unui fermier nu se măsoară în funcţie de suprafaţa pe care o deţine", a precizat Slusari.

Autor: Nataşa Ciuvaga

Sursa: eco.md