Agrobiznes

Afacerea cu arbuşti este foarte profitabilă, mai ales cu 11 specii de arbuşti fructiferi: cătină, căpşuni, coacăză, zmeură, afine, mure, agriş, smochine, soc, coarne, trandafir de dulceaţă. Este una din puţinele afaceri care au rămas încă, practic, neexploatate în Moldova. Cererea este cât se poate de mare, mai ales în mediul urban, iar concurenţa aproape că nu există! Uşor de cultivat, fructele de pădure continuă să fie o delicatesă şi unele dintre acestea sunt considerate adevărate panacee.

Şapte argumente în favoarea unei afaceri cu cătină, căpşuni, coacăză

1. Sunt fructe care se obţin rapid, fără bătaie de cap. Cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza şi murele sunt fructe foarte căutate pe piaţă, uşor de distribuit, la un preţ avantajos.
2. Investiţia iniţială este nesemnificativă. Desigur, depinde de cât teren dispuneţi, de ce tip de arbuşti doriţi să cultivaţi şi de la ce nivel doriţi să demaraţi afacerea. Dar, spre exemplu, dacă doriţi să porniţi afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de euro, vă puteţi asigura o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.
3. Este o activitate simplă şi, lucru important, plăcută.
4. Este o afacere profitabilă. Fructele de pădure – cătina, cătina albă, căpşunii, coacăza – sunt foarte căutate şi se vând destul de scump.
5. Concurenţă nu există. Cătina, cătina albă, zmeura, căpşunii sau coacăza proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarketuri şi, de cele mai multe ori, preţul lor este foarte mare, din cauză că sunt importate.
6. Beneficiaţi de toate informaţiile necesare demarării şi dezvoltării acestei afaceri vizitând www.sfaturi.biz.
7. Obţineţi rapid şi la un preţ avantajos toate informaţiile necesare acestei afaceri. 

Cine sunt clienţii Dvs.?

Iată contextul în care veţi activa, demarând o astfel de afacere, şi elementele care o fac să fie extrem de atractivă în Moldova de astăzi:

• consumatori direcţi (care vin în pieţe);
• angrosiştii locali sau vânzători de fructe cu amănuntul;
• cofetării-patiserii;
• supermarketuri;
• restaurante din zonă;
• prin colaborări cu producătorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceţuri, siropuri;
• către producătorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.

Bugetul iniţial

Depinde de cât teren dispuneţi. Depinde apoi de specia sau speciile de arbuşti pentru care optaţi, pentru că preţurile acestora diferă. De exemplu, cu 150 de euro puteţi planta 350 de răsaduri de căpşuni, 50 de zmeură şi 50 de arbuşti de coacăză (neagră sau roşie) sau 50 de muri fără spini. Practic, cu 150 de euro vă asiguraţi o cultură de 450 de arbuşti fructiferi.

Profitul apare încă din primul an. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructele proaspete, iar în perioada de iarnă – preparate sau semipreparate. Gândiţi-vă numai la preţurile acestor fructe în supermarketuri şi chiar pe piaţă... 4,5 euro/kg de zmeură sau afine; 5 euro/kg de căpşuni, 4 euro/kg de cătină. Pentru un kg de coacăză neagră obţineţi 6,5 euro, iar de pe un hectar puteţi recolta 4-5 tone de coacăză. Să presupunem, pentru primul an, o producţie de doar 4 tone de fructe la hectar x 5 euro/kg de pomuşoare (preţ mediu) = 20 000 euro de la un hectar cultivat. Scădeţi investiţia iniţială de 150 de euro şi rămâneţi cu un profit de 19.850 de euro. Muncind doar în weekend. Preţurile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceţurile le puteţi vinde mult mai scump.

Este o afacere finanţată prin fonduri structurale. Puteţi înfiinţa o plantaţie de arbuşti fructiferi cu bani de la stat. Primiţi finanţare în proporţie de 50-75 la sută. Fondurile reprezentă cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Solicitanţi: persoane fizice autorizate – PFA; asociaţii familiale autorizate – AF; societăţi comerciale; cooperative agricole; grupuri de producători. Gândiţi-vă la tufele de cătină, coacăză, zmeură sau mure de pe marginea drumurilor de pădure, culese şi comercializate la un preţ de 15-20 lei/păhărel.

Câţi bani aţi putea obţine dacă aţi cultiva doar zmeură şi mure în propria curte... Iar dacă mai plantaţi 2-3 arbuşti de cătină, 5-6 afini şi câţiva căpşuni profitul este garantat. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi aproape lipsesc cu desăvârşire pe piaţă. În condiţiile climaterice din Moldova se pot planta fără probleme 11 specii de arbuşti fructiferi: căpşun, zmeură, mur, coacăz, agriş, afin, smochin, cătină, soc, corn, trandafir de dulceaţă. Aceste specii cresc spontan şi au o producţie mare de fructe. Sunt uşor de cultivat, ca o profitabilă activitate de weekend.

11 avantaje ale acestei afaceri

1. Investiţia iniţială a acestei afaceri este nesemnificativă.
2. Este o activitate simplă şi plăcută.
3. Afacerea cu arbuşti este profitabilă. Fructele „de pădure" sunt foarte căutate şi se vând destul de bine.
4. Nu necesită mult timp. Weekendurile sunt suficiente.
5. Concurenţa este, practic, 0! Fructele proaspete se găsesc cu greu în pieţe şi supermarket-uri. Iar atunci când se găsesc nu sunt de cea mai bună calitate.
6. Arbuştii fructiferi se adaptează foarte bine la condiţiile climaterice din Moldova, iar plantarea lor nu presupune metode speciale.
7. Profitul apare încă din primul an şi se măreşte pe măsură ce producţia de fructe creşte.
8. Puteţi vinde fructele pe tot parcursul anului. Din mai până în octombrie – fructe proaspete, iar în perioada de iarnă – sub forma de preparate sau semipreparate.
9. Cererea de fructe „de pădure" este foarte mare. Mai ales în mediul urban.
10. Cătina, cătina albă, căpşunele şi coacăza sunt fructe foarte căutate în afară. Producătorii pot exporta fructe de pădure către: Olanda, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia.
11. Le puteţi valorifica în diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceţuri, sucuri naturale. Puteţi valorifica şi puiet de arbuşti. De la o plantă-mamă de zmeur puteţi lua 30-50 de puiet.

10 motive ca să cultivi arbuşti:

1. Investiţie iniţială moderată.
2. Beneficiezi de fonduri nerambursabile.
3. Ai o piaţă mare şi diversă.
4. La început, nu-ţi trebuie decât un hectar de teren sau o miniseră.
5. Poţi extinde afacerea în fiecare an.
6. Timpul de lucru este foarte scurt.
7. Este o afacere cu venit sigur.
8. Poţi alege cele mai roditoare şi profitabile specii de arbuşti.
9. Controlezi soiurile cele mai potrivite zonei.
10. Ai un număr imens de clienţi.

Nici tu şi nici familia ta nu mai trebuie să plecaţi acum în Spania!

Fii căpşunar şi culege căpşuni pentru tine însuţi! Nimic mai curat şi mai sănătos decât să faci bani din arbuşti, adică din căpşuni, zmeură, mure, coacăză, cătină, agrişe, afine, corn, smochine, soc, trandafir de dulceaţă! Te-ai tot gândit cum poţi obţine independenţa financiară sau cum poţi câştiga mai mult păstrându-ţi actualul serviciu? Nimic mai simplu! Cultivă cei mai productivi arbuşti şi obţine cele mai gustoase fructe de pădure! Fructele proaspete atrag clienţii ca un magnet.

Dacă nu ştiai, află că:

Fructele de pădure conţin vitamine şi minerale care previn bolile neurodegenerative, afecţiunile cardiovasculare şi sunt una dintre puţinele surse de antocianidine, substanţe care împiedică apariţia varicelor, calmează durerile din poliartritele reumatoide şi previn cancerul.

Pomuşoarele sunt recomandate în curele de slăbire

Fructele de pădure au proprietăţi diuretice, detoxifiante şi valoare energetică mică. Mai exact, 100 grame de mure şi 100 grame de zmeură conţin fiecare 25 de calorii, iar coacăzele şi afinele 28, respectiv 30. de asemenea, 100 g de afine conţin numai 30 de calorii, 2 g de fibre, 17 mg de vitamina C, 88 mg de potasiu, 12 mg de calciu. Totodată, murele, afinele şi coacăzele au şi proprietăţi hipoglicemiante, adică limitează producţia de insulină, substanţă care intervine în procesul de îngrăşare, prin stocarea zahărului sub formă de grăsimi.

Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamină C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele! În fructul copt de cătină, conţinutul de vitamina C depăşeşte 400-800 mg la 100 g de suc proaspăt. Acelaşi fruct conţine şi vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Tot cătina conţine celuloză, betacaroten (mai mult chiar decât pulpa de morcov!), microelemente, adică fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, sodiu şi uleiuri complexe.

O mulţime de vitamine şi minerale vitale conţin şi murele, căpşunele şi coacăza.

Sursa: flux.md

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business.

Locuitorii Transnistriei vor putea cumpăra din afara regiunii pentru consum personal și fără a achita taxe vamale, 10 kg de carne, și tot atâtea produse din carne, 5 kg de ulei, 10 kg de produse lactate și zahăr, până la 100 kg de fructe și legume și alte produse alimentare a căror valoare vamală nu depășește 200 de dolari, cu excepția mărfurilor supus acizelor.

Acest lucru este prevăzut într-un decret semnat de liderul nerecunoscutei RMN, Evghenii Șevciuk.

Anterior, fără achitarea plăților vamale puteau fi importate, de exemplu, 2 kg de produse lactate și 10 kg de carne sau produse din carne.

Sursa: infotag.md

Reprezentanţi ai mediul de afaceri din Moldova preiau experienţa germană de organizare eficientă a businessului şi formare a clusterelor în diverse domenii de activitate.

De ce sa tăiem colţii purceilor după fătare?

Purceii muşcă sfârcurile scroafei şi se luptă între ei pentru a dobândi şi păstra sfârcul pe durata suptului. Durerea cauzată de muşcătura purcelului deranjează scroafa, determinând-o să se ridice în mod repetat şi în felul acesta purceii nu mai au acces la sfârcuri pentru a se hrăni.

Rănile provocate pe ugerul scroafei sunt în acelaşi timp o „poartă" de pătrundere a germenilor patogeni ce determină apariţia infecţiilor la nivelul acestei regiuni. În timpul luptelor ce se desfăşoară între purcei pentru dobândirea şi păstrarea unui loc la supt, aceştia se pot răni destul de grav unii pe alţii. Simpla tăiere a colţilor purceilor cât mai repede după fătare previne apariţia acestor probleme.

Când tăiem colţii purceilor?

Colţii purceilor trebuie tăiaţi cât mai curând după fătarea acestora. Colţii pot fi tăiaţi încă din primele 15 minute după fătare. Pentru aceasta însă purceii trebuie separaţi de scroafă, aceasta făcându-se însă pentru o perioada de timp cât mai scurtă.

În vederea acestei operaţiuni de tăiere a colţilor veţi avea nevoie de un cleşte special destinat. De asemenea, este nevoie de încă o persoană care să vă ajute să separaţi purceii de scroafă. Pe toată durata desfăşurării acestei operaţiuni, purceii vor fi ţinuţi într-un coş sau ladă cu aşternut.

Cum se taie colţii purceilor?

• Dacă scroafa nu este contenţionată, atunci separaţi purceii de scroafă şi aşezaţi-i în altă boxă. Nu uitaţi că scroafa, la auzul guiţatului purceilor, poate deveni agresivă.

• Cu ajutorul unui panou de contenţie, restrângeţi spaţiul de mişcare al purceilor, înghesuindu-i într-un colţ al boxei sau aşezaţi-i într-un coş sau ladă cu aşternut.
• Apucaţi purcelul de cap şi presând cu degetele în dreptul comisurilor, obligaţi purcelul să deschidă gura.

• Tăiaţi cu cleştele fiecare colţ, asigurându-vă că limba nu este atinsă în timpul operaţiunii. Capul purcelului va fi ţinut uşor înclinat, în aşa fel încât fragmentele de colţi secţionate să cadă pe jos. Asiguraţi-vă că acestea nu rămân în gura purcelului, pentru că ar putea cauza rănirea mucoasei bucale sau chiar perforarea intestinelor.

• Colţii vor fi tăiaţi cât mai de la bază, în aşa fel încât să nu rămână porţiuni care ar putea în continuare să rănească ugerul scroafei. Faceţi asta însă cu grijă, să nu răniţi gingia.

• Dezinfectaţi cleştele înainte de a trece la tăierea colţilor unui alt purcel. Pe toată durata operaţiunii, purceii vor fi ţinuţi la căldură. La încheierea operaţiunii, pe întreg cuibul de purcei, aşezaţi imediat purceii înapoi lângă scroafă.

Sursa: revista-ferma.ro

Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de lapte de la caprele pe care le creştem, este bine să cunoaştem şi să reducem la minim factorii care o pot influenţa negativ. 

Disponibilitatea a peste 260 milioane de euro pentru investiţii în proiecte din domeniul acvaculturii oferă celor cu idei de afaceri şi spirit antreprenorial şansa unică de a înfiinţa ferme cu cheltuieli minime. Studiile de piaţă apreciază că potenţialul de producţie al bazinelor piscicole amenajate sau naturale ar putea fi dublat în condiţiile creşterii exponenţiale a cererii de carne de peşte.

În peisajul rural european, fermele zootehnice şi animalele din preajmă exprimă bogăţie şi valorificare superioară a resurselor naturale, reprezentate în principal de pajişti şi a culturilor agricole, reprezentate în special de cereale. În zonele cerealiere predomină complexele industriale de creştere a porcilor şi păsărilor, iar în zonele bogate în pajişti naturale, fermele de creştere a vacilor de lapte.

O echipă sub acoperire a televiziunii publice din China a realizat un reportaj într-o fermă de pui.

Aderarea la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) continuă să aibă un impact negativ asupra fermierilor ruși care dețin ferme de porcine, susțin experții Sindicatului Național al Cărnii (SNC).